Home : Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE REVISTA DRITA GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Cafeneaua literara Cetatenie europeana si dialog intercultural
Maria Oprea
 
Actualitate, NR. 19 - Octombrie 2018
 



Pentru prima data in istoria minoritatilor nationale din Romania, Ziua Europeana a Limbilor a fost celebrata printr-o cafenea literara, unde scriitori din diverse comunitati etnice au citit bilingv fragmente din operele lor. Evenimentul, intitulat „Cetatenie europeana si dialog intercultural”, a fost unul dintre cele mai solide si insemnate reuniuni literare la care si-au adus contributia sapte poeti si prozatori minoritari.

La sediul Reprezentantei Comisiei Europene in Romania au avut loc manifestarile culturale interna­tionale „LinguaFEST”, in ziua de 26 septembrie, data cand a fost celebrata pe cuprinsul batranului continent Ziua Limbilor. Ceremonia, organizata de Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale (ANPCDEFP), Comisia Europeana (RCE) si Departamentul pentru Relatii Interetnice, a cuprins o prima sectiune de acordare a premiilor European Language Label (Certificatul Lingvistic European) pentru cele mai bune proiecte creative si inovatoare in domeniul predarii si invatarii limbilor straine. Lansat oficial in anul 1999 de catre Comisia Europeana, European Language Label este un premiu care incurajeaza initiativele in domeniul educatiei prin recompensarea tehnicilor inedite de predare, prin difuzarea informatiilor specifice si prin promovarea bunelor practici. In perioada 2001-2012, trofeul a fost acordat unui numar de peste 100 de proiecte lingvistice, implementate de institutii publice si private pe intreg teritoriul tarii.
Cu acelasi prilej, a fost lansat volumul bilingv „European Language Label”, editia 2013, cu texte de Dan Lungu si Matei Visniec, in original si in traducere. In editia anterioara, din 2012, publicatia i-a avut ca oaspeti pe scriitorii Mircea Cartarescu si Marko Bela.
Europa este posesoarea unei adevarate bogatii lingvistice: 24 de limbi oficiale si peste 60 de comunitati autohtone care vorbesc o limba regionala sau minoritara, plus limbile vorbite de cetatenii provenind din alte tari si de pe alte continente. Pentru a atrage atentia asupra acestei imense bogatii lingvistice si pentru a incuraja invatarea limbilor straine, Uniunea Europeana si Consiliul Europei au lansat, in 2001, initiativa Ziua Europeana a Limbilor. Programul a fost gandit pentru a sensibiliza publicul fata de beneficiile pluriling­vismului in Europa, a cultiva diversitatea culturala si lingvistica si a incuraja invatarea limbilor straine de catre toti europenii, la scoala sau in afara acesteia. Asadar, incepand cu anul 2001, in 26 septembrie sarbatorim impreuna Ziua Limbilor.

„Nenumarate cuvinte sunt uitate si viata noastra se scurteaza mereu si mereu.”

Partea a doua a zilei festive a apartinut in totalitate literaturii multilingve. Incepand cu ora 15.00, reprezentanti ai tuturor institutelor culturale din Bucuresti (Francez, Polonez, Italian, British Council, Institutul Goethe, Camões, Cervantes, Delegatia Wallonie-Bruxelles, Centrul Cultural Ungar, Fundatia Culturala Greaca, Centrul Cultural Turc s.a.) au citit textul „Simtul european al ordinii” in mai multe limbi pentru a evidentia, chiar daca numai la nivel fonetic, unicitatea, frumusetea si muzicalitatea verbului fiecarui neam. Insa, de departe, unul dintre cele mai impresionante momente ale LinguaFEST l-a constituit Cafeneaua literara „Cetatenie europeana si dialog intercultural”. Aici, cativa scriitori minoritari - Joachim Wittstock, Sibiu, prozator, minoritatea germana, Csaba Szekely, Targu Mures, dramaturg, minoritatea maghiara, Sorin Sandu Aurel, Bucuresti, poet, minoritatea roma, Slavomir Gvozdenovici, Timisoara, poet, minoritatea sarba, Gheorghe Schwartz, Timisoara, prozator, minoritatea evreieasca, Emin Emel, Constanta, poeta, minoritatea turca, si Corneliu Irod, Bucuresti, prozator, minoritatea ucraineana - au lecturat in limbile romana si materna fragmente din operele lor. Germanul Joachim Wittstock, nascut la 28 august 1933, este Doctor Honoris Causa al Universitatii sibiene „Lucian Blaga” si multipremiat de Uniunea Scriitorilor din Romania (1978, 1983, 2002) si de diverse institutii din Germania. El a citit in cadrul Cafenelei Literare textul „Declaratii peste declaratii, despre scris”, ce face parte din volumul „Dumbrava morilor”, publicat de Institutul Cultural Roman in 2007. „Fiecare cuvant pe care l-au uitat el si oamenii cu care vorbeste de obicei scribul textelor de vara trebuie sa-l noteze ca sa impulsioneze munca la enciclopedia cuvintelor uitate. Va puteti da seama ce intreprindere istovitoare e asta, pentru ca daca nici lui nu-i vine usor sa-si readuca in memorie cuvintele pe care el insusi le-a uitat, cu atat mai greu este sa le afle pe acelea care nu mai sunt prezente in mintea celor din preajma lui. (…) Nenumarate cuvinte sunt uitate si viata noastra se scurteaza mereu si mereu. Dar nu exista nicio indoiala ca un numar corespunzator de scribi ai textelor de vara pot sa impiedice toate astea” (fragment din textul proza­torului Joachim Wittstock).

Frunza mea, muceda mea…

Dramaturgul Csaba Szekely a citit un pasaj din piesa de teatru Bezna de mina, in care personajele sunt doi maghiari, primarul Ince si sora lui, Iringo, si un roman, politaiul Florin, ultimul vorbind un sociolect specific in Ardeal, un fel de metisaj de cuvinte romanesti si unguresti. Drama lui Szekely, care relateaza despre problemele curente ale unei comunitati locale bilingve, si anume vicii, politica, nationalism, coruptie, poate fi vizionata in cadrul Festivalului National de Teatru de la sfarsitul lui octombrie si inceputul lui noiembrie 2013. Tanarul dramaturg este, printre altele, castigatorul concursului BBC pentru cea mai buna piesa europeana in anul 2009. Deputatul-poet al minoritatii sarbe, Slavomir Gvozdenovici, premiat in Romania si Serbia de uniunile scriitorilor din ambele tari, autor al numeroase volume de versuri (Aripi si putin foc, Insumare, In casa cu foc si gheata s.a.), a fost prezent la Cafeneaua literara cu poeziile Rnjanski la Timisoara si Microseu. Tot poezii au citit si Sorin Sandu Aurel, minoritatea roma, care a impresionat prin forta si sinceritatea lirica (poemul Focul), si Emin Emel, de la minoritatea turca, membra a USR si a Societatii de Lingvistica din Turcia (Micutule nou nascut, Puiul meu).
Cu textul Partizan si tradator, o reflectare aproape cinematografica a vietii familiei Strulovici in contextul schimbarilor politice si sociale din secolul XX, in Romania, si al relatiilor dintre romani si evrei, ro­mancierul Gheorghe Schwartz a captat atentia tuturor. Autor al 35 de carti, detinatorul a peste 20 de premii culturale, printre care Premiul Academiei si al USR, Gheorghe Schwartz se remarca prin ciclul de 11 romane Cei o suta, ce reda istoria livresca a o suta de generatii, de la caderea Babilonului si pana in anul 2040.
Cel mai emotionant fragment literar (un subiecti­vism pe care mi-l asum) a fost citit de ucraineanul Corneliu Irod, Frunza mea, muceda mea, o proza sensibila, de atmosfera, ce amintea de candoarea si simplitatea Morometilor lui Preda. Cu o acuratete vizuala surprinzatoare, cu o stilistica dominata de oralitate si confesiune, cu un limbaj simplu si plin de regionalisme, povestirea lui Corneliu Irod despre Aurica a lu’ Broscoi si Frunza, credincioasa lui iapa balana care l-a purtat pe la casele oamenilor, ducandu-le corespondenta, pe la carciuma din sat si ibovnica grecoaica, a mers direct la inima ca o cana cu apa rece pe timp de vara. „Nu c-am baut acu’ un pahar, bre nea Gogule, si nea Constandine, si mos Barane, si tu, ma Mitule, ca ma stiti bine – io nu-mi dau luleaua prin cenusa – uite, intrebati-l, de nu ma credeti, pe Basica sau pe Nica a lu’ Tetermearca ca n-au murit. Cine a iubit cel mai mult si mai mult caii in satul acesta?! Io! Este, bre? Au avut cai, nu zic, si Stan Strambu, si Vasile al lu’ Tintinaru, si popa Costica, si Oaie al lu’ Cacavan, si Gheorghe Pasarica si Sandu Cocosatu, si… Asa! Si ce daca-au avutara cai? Si ce cai! Da’ a fost fr’unu ca Frunza mea?! N-as crede! Era blanda si desteapta ca un om, manca-o-ar tata de fata!”
Din pacate, fragmentele citate nu pot reproduce ambianta lirica, nostalgica, a cafenelei literare care amintea de momentele faste, autentice, din vremurile bune ale marii literaturi. Dar, cum se intampla uneori cand e vorba de minoritati, izbucnesc si falsele orgolii ori acuzatiile de discri­minare, proferate de data aceasta de cativa reprezentanti ai tiganilor. Ei bine, dincolo de micile excese, nimeni n-a putut sa confiste starea frumoasa, daruita intr-o zi aurie de toamna de sapte scriitori etnici, la ceas de sarbatoare a limbilor europene.

Maria Oprea

 
  Alte titluri din categoria "Actualitate"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 19
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Spiritualitate

  Interviu

  Caleidoscop

Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising