Home : Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE REVISTA DRITA GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Eroul national al umorului românesc: Pacala, un critic hâtru al vietii
Maria Oprea
 
Ethnos, NR. 19 - Octombrie 2018
 
Perioada de efervescenta electorala pe care o traversam in prezent m-a dus cu gândul nu la Caragiale, cum firesc ar rationa fiecare dintre noi, ci la Pacala, personajul istet si abil care ii taxa cu inteligenta si umor pe mai marii zilei, pe fatarnici, pe grosolani, pe “lustruiti”. Si-atunci, o pleiada intreaga de astfel de eroi populari mi-au aparut in minte, eroi care au persiflat desertaciunile vietii de zi cu zi, identificând in folclorul fiecarui neam câte un Pacala national: Nastratin Hogea, Till Eulenspiegel, Bertoldo, Svejk. Iar ca bonus, literatura noastra populara i-a adus la festinul hazului de necaz si pe Tândala, Danila Prepeleac si chiar Bula, ultimul venit in confrerie.


Literatura populara conserva in memoria afectiva a fiecaruia personaje pozitive care au infrumusetat sufletul oricarui copil. Pacala, comicul pus pe sotii, aparator al dreptatii si osânditor al strâmbatatii, este unul dintre acestia, simbol al omului simplu, desprins din multime, cu care uneori ne place sa ne identificam. I-am regasit in aceleasi colturi ale amintirilor pe Till Eulenspiegel, pe Danila Prepeleac, pe Tândala, pe Nastratin Hogea care au ridiculizat laolalta, prin istetime, ironie, naivitate, sinceritate, cinism, inechitatile si nedreptatile celor din jurul lor. Dar cel mai mult, prostia si fatarnicia au fost adesea condamnate in fabulele, poeziile sau povestile in care ei erau protagonisti. Supravietuind trecerii timpului, acestia au facut ca spiritul vesnicei copilarii si al virtutii sa dainuie pâna azi. De aceea, prin exercitii de imaginatie, incerc uneori sa le gasesc câtiva corespondenti in actualitate, iar demersul este extrem de dificil. Pentru ca le trebuie acestor contemporani, cum spuneam, autoritate, inteligenta, umor, geniu. Calitati pe care le-am intâlnit intrupate in doar câtiva artisti, a caror libertate interioara se ridica deasupra tuturor nimicniciilor vietii. In rest, doar caricaturi, insi marunti, personaje ridicole ce ar face deliciul povestilor lui Pacala.

In realitate, ca si in snoave sau in film

Culese din folclor, poznele lui Pacala au fost reunite intr-un ciclu de snoave, prelucrate de Petre Dulfu (nascut la 10 martie 1856, Tohat, judetul Maramures – decedat la 31 octombrie 1953, Bucuresti; autor de basme, profesor, traducator si doctor in filozofie) si de alti scriitori cum au fost Ion Creanga si Ioan Slavici. De asemenea, intâmplarile comice si satirice, care il au in centru pe Pacala, au fost ecranizate de doua ori, o data in anii ‘70 ai veacului trecut si recent, in 2006, sub bagheta regizorala a lui Geo Saizescu. Daca in trecut cel care ii dadea viata cu har celebrului erou era Sebastian Papaiani, de aceasta data stafeta a fost preluata de actorul Denis Stefan (“Pacala se intoarce”). Odata cu intoarcerea sa incep si aventurile in sat, alaturi de personaje construite dupa tipologii clasice pentru descrierea lumii rurale românesti, precum primarul, cârciumarul sau popa.
Dar cea mai hazlie poveste legata de numele protagonistului nostru este cea petrecuta in satul... Pacalesti, din judetul Bihor. Localitatea chiar exista si se afla la cinci kilometri departare de municipiul Beius, la marginea Drumului National 76 care leaga Câmpia de Vest de Tara Motilor. „Când le spuneam oamenilor ca-s din Pacalesti, râdeau de mine si chiar credeau ca-i pacalesc“, povesteste râzând o localnica, Elisabeta Bogdan. In arhiva Primariei Draganesti, de care apartine catunul Pacalesti, exista acte care atesta denumirea localitatii de pe vremea Imperiului Austro-Ungar. “In urma cu mai bine de o jumatate de secol, oamenii, satui sa fie luati in derâdere de cei carora le spuneau de unde sunt, au decis sa schimbe numele satului in Tiganestii de Beius, dupa numele purtat de majoritatea familiilor din partea locului, desi in zona existau putine persoane de etnie roma“, explica Gheorghe Bogdan, primarul comunei. Recent, locuitorii au facut referendum si au reusit sa isi reboteze satul Pacalesti. Pusi pe fapte mari, urmasii lui Pacala au declarat ziua de 1 aprilie “Ziua satului”. O legenda spune ca denumirea satului vine de la unul dintre localnici pe care-l chema Pacala si care facea sotii mai tot timpul. Acesta obisnuia sa iasa pe ulita satului si sa strige in gura mare ca au venit lupii la oi. Alarmati, satenii fugeau mereu la stâna, dar acolo il gaseau pe baiat cântând: “Mergeti, mergeti inapoi / Lupii n-au venit la oi / Turma paste linistit / Lupul la oi n-a venit”, povesteste tanti Saveta. O alta legenda vorbeste despre un cneaz, Ladislau, venit in partea locului pentru a face negot cu vite. Ca orice negustor, ii prostea pe oameni sa cumpere mai scump de la el, iar când acestia si-au dat seama ca-i insela, l-au poreclit Pacala.
Desigur, multe piese de teatru pentru copii, precum si cele radiofonice il prezinta pe Pacala cât mai aproape de realitatea populara: un taran simplu, un critic fara diploma al vietii, care reuseste prin umor si limba sa ascutita sa ingenuncheze Prostia. Din nefericire, astfel de indivizi sunt atât de putini in prezent incât societatii românesti i-ar trebui nu doi-trei astfel de eroi pozitivi, ci un popor intreg.

Balcanicul Nastratin

Confratele lui Pacala din Balcani este Nastratin Hogea. Unii spun ca ar apartine chiar literaturii populare albaneze, insa el este intâlnit si in creatiile lui Anton Pann (1794 - 1854; poet, compozitor de muzica religioasa, de origine roma din Bulgaria), dar si in folclorul turcesc, de sursa araba si persana. Având o larga circulatie in literatura Orientului, povestirile cu Nastratin Hogea s-au facut cunoscute si in folclorul balcanic. Ca si Pacala, el este simbolul omului din popor, ager, mucalit, stapân al unei intelepciuni milenare care, ridiculizând lacomia si avaritia bogatasilor, nedreptatile si subtirimea de spirit a cârmuitorilor, ia apararea celor osânditi si saraci. De aceea, numele lui Nastratin a devenit porecla data celor poznasi si bascaliosi. Traditia il prezinta si ca personaj real, identificându-l cu un invatat contemporan, cu Timur Lenk (1336-1405), numit Nasreddin, despre care nu au ramas date biografice.
La fel ca si Pacala, Nastratin Hogea aduna intelepciunea si umorul omului simplu, muncitor, doar aparent prostut, care se lupta cu boierul, cu jandarmul, cu popa. In multe snoave, lui Pacala i se alatura si Tândala care cade de multe ori victima glumelor celui dintâi, pacalirea fiind, in cele din urma, reciproca, sporind astfel farmecul povestirii. Cred ca realitatea zilelor noastre ar fi mult mai frumoasa daca ar fi populata de genul acesta de eroi justitiari pe care sa-i indragesti si de care sa te atasezi emotional.

 
  Alte titluri din categoria "Ethnos"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 19
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Spiritualitate

  Interviu

  Caleidoscop

Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising