Home : Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE REVISTA DRITA GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Republica Mirdita: statul cu cea mai scurta viata din istoria albanezilor
Maria Oprea
 
Istorie, NR. 19 - Octombrie 2018
 



Statul cu cea mai scurta viata din istoria albanezilor a fost Republica Mirdita (Republica e Mirditës) care a existat doar patru luni, intre 17 iulie si 20 noiembrie 1921. Acesta a fost infiintata de catre Marka Gjoni, capetenia regiunii Mirdita si a tribului mirditilor romano-catolici, din nordul Albaniei, ca protest fata de Regatul albanez si Parlamentul sau, infiintate dupa Primul Razboi Mondial.

Marka Gjoni (1861-1925) a fost sprijinit in actiunea lui de fronda de Regatul sarbilor, croatilor si slovenilor (ulterior, Iugoslavia), iar implicarea regelui Aleksandar Karadjordjevic a avut ca mobil interesul de a exista o regiune separatista in Albania, de a slabi noul stat care isi declarase independenta in 1912 si a inten­si­fica antagonismul religios. Proclamarea Republicii Independente Mirdita a avut loc la Prizren, iar Gjoni a devenit presedinte. Pentru ca Republica a incalcat suveranitatea statului albanez, represaliile nu au intarziat si trupele guvernului au reusit sa anihileze noul stat. Presedintele Gjoni a fugit in Iugoslavia, mai tarziu s-a intors si a ramas activ in viata politica a regiunilor muntoase din nord, pana la moartea sa, in 1925.
Cum a putut avea loc un astfel de eveniment separatist, in care o provincie devine subit auto­noma? Regiunea Mirdita era cunoscuta de multa vreme pentru opozitia catolicilor fata de musulmanii aflati la putere. Aceasta rezistenta isi are radacinile in secolul al XV-lea, cand mirditii, sub conducerea lui Gjergj Kastrioti-Skenderbeg, s-au infruntat cu armatele turcesti. Se spune, de altfel, ca mirditii sunt urmasii directi ai tribului Dukagjini, care traia in muntii din nordul Albaniei, in vecinatatea Shkodrei si a raului Drin. In batalia impotriva Impe­riului Otoman, clanul mirditilor a reusit sa se uneasca cu zonele Kurbin, Lezhë, Dukagjin, Pukë, Shkodër si Malësia pentru a si pastra cultura, religia si a obtine autonomie fata de turci. Marka Gjoni a devenit liderul acestui clan dupa ce capetenia lui, Prenk Bib Doda, a fost asasinat in 1919 langa mlastina din Lezha, nelasand urmasi. Gjoni, ruda cu Doda, a ravnit la tronul Kapedanului, dar multi dintre liderii regiunii Mirdita au refuzat sa-l recunoasca din cauza lipsei de popula­ritate in randul tribului si lasitatii dovedite in timpul Primului Razboi Mondial. Insa Gjoni, primind arme, bani si sprijin din vecini, le-a permis autoritatilor iugoslave sa declare in numele sau independenta Republicii Mirdita (iulie 1921), la Prizren (sudul provinciei Kosovo). Pretextul pe care el l-a invocat a fost acela ca guvernul albanez sau „turcii” urmau sa interzica catolicismul, cauza care i-a coagulat pe mirditi. Evenimentele au coincis cu negocierile internationale in privinta finalizarii frontierei albanezo-iugoslave, desfasurate in noiembrie 1921. Imediat, Gjoni a cerut autoritatilor sarbe sa ia masuri pentru recunoasterea noului stat si, ca urmare, in cadrul Ligii Natiunilor, guvernul iugoslav a acuzat guvernul albanez ca este un instrument al musulmanilor si ca nu reprezinta poporul cu toate religiile sale. Delegatia iugoslava a sustinut ca exista doua guverne si nu exista o unitate a poporului albanez, invocand autono­mia Republicii Mirdita, ceea ce ii afecteaza, au spus ei, calitatea de membru al Ligii. Grecia a recunoscut Republica Mirdita in cadrul Ligii Natiunilor, iar Marea Britanie, care a confirmat guvernul albanez in noiembrie 1921, a respins pozitia Iugoslaviei, cerand prin proteste diplomatice retragerea ei din zonele aflate in litigiu. Interventia Marii Britanii a fost importanta deoarece sprijinul iugoslav pentru Gjoni a luat astfel sfarsit, iar guvernul britanic a sfatuit Liga Natiunilor sa admita granitele Albaniei ca fiind cele din 1913, cu mici ajustari teritoriale in favoarea Iugos­la­viei. Regele Zog I (Ahmet Muhtar Zogolli, 1895-1961) a trimis un contingent de trupe si forte neregulate care au invins miscarea secesionista la 20 noiembrie 1921. Rebeliunea a luat sfarsit, in timp ce Gjoni a fugit in Iugoslavia. Mirditii au negociat cu Zog I, insa Republica a fost declarata ca fiind in stare de asediu, iar Gjoni si urmasii sai au fost proclamati tradatori si unii dintre ei pedepsiti de un tribunal politic guverna­mental. Dupa un timp, lui Marka Gjoni i s-a permis sa se intoarca in Albania si sa activeze in regiunea Mirdita pana la moartea sa. El si sotia lui, Dava, au avut patru fiice si un fiu, Gjon Markagjoni, un cunoscut adversar al fortelor comuniste in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Un record absolut

Romanii i-au batut pe albanezi la acest capitol, al infiintarii unui stat cu cea mai redusa durata de viata. Urmasii lui Burebista au creat o Republica de 24 de ore. Un record care a devenit subiectul multor comen­tarii ale istoricilor, umoristilor si, mai ales, ale lui Ion Luca Caragiale. „Republica de la Ploiesti” a aparut in noaptea de 7/8 august 1870 ca miscare antimo­narhica ce a avut ca scop inlaturarea lui Carol I. Autorii ei au devenit celebri in urma entuziastei revolutii, printre acestia aflandu-se Candiano Po­pes­cu, Stan Popescu, preotul Nicolae Ioachi­mescu, locotenentul Comiano, Mitica Calinescu, Titu Balaceanu, Petre Apostolescu, Guta Andronescu-Gradinaru. Citind doar numele acestor eroi, lecturezi parca in subconstient comedia „Conu Leonida fata cu reactiunea”. Insa, in realitate nu a fost nimic hazliu, evenimentul parea unul deosebit de grav si sigur de reusita. Intr-o adunare conspirativa, ei au conceput planul de inlaturare a monarhiei si instaurare a republicii: domnitorul va fi detronat, se va ocupa telegraful, armata si unele orase mari se vor soli­dariza cu miscarea de schimbare a puterii. De asemenea, se confectioneaza rapid un steag nou si se stabilesc semnalele pentru tragerea clopotelor si sunarea trambitelor garzii nationale. Liberalii nu au fost departe de acest eveniment. Ei nu agreau ideea ca, dupa ce participasera la inlaturarea lui Alexandru Ioan Cuza, sa aiba un domnitor pe viata cu tendinte autocratice. Printre liberali s-au aflat C.A. Rosetti, Ion C.Bratianu, Eugeniu Carada s.a. Ziua, pe 8 august, planul lor s-a implinit si, in fata a 3000 de oameni, Candiano Popescu, autonumit prefect al judetului Prahova, a citit declaratia de detronare, fiind desemnat ca regent generalul Nicolae Golescu si noul guvern cu Ion.C.Bratianu la Ministerul de Razboi. Triumful si entuziasmul au crescut expo­nential pana seara, cand Regele Carol I, fiind informat de rebe­liunea de la Ploiesti, pune capat freneziei publice in noaptea de 8/9 august, iar guvernul ii aresteaza pe Bratianu, Nicolae Golescu, Bogdan Petriceicu Has­deu si chiar si Mihail Kogalniceanu a avut de suferit in urma anihilarii „Republicii de la Ploiesti”.
Singura gazeta care a caracterizat actiunea de la Ploiesti ca fiind republicana a fost „Trompeta Carpa­tilor”.

 
  Alte titluri din categoria "Istorie"


Atentat contra lui Zogu

Premii pentru doua lucrari stiintifice despre epoca Skanderbeg

Referendum pentru monarhie

Revolutia din 1924 si esecul guvernului Noli



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 19
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Spiritualitate

  Interviu

  Caleidoscop

Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising