Home : Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE REVISTA DRITA GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Premii pentru doua lucrari stiintifice despre epoca Skanderbeg
Marius Dobrescu
 
Istorie, NR. 19 - Octombrie 2018
 



“Skanderbeg, o istorie politica”, de Aurel Plasari, si “Albania regasita”, de Lucia Nadin, sunt cele doua volume declarate castigatoare in cadrul concursului pentru cea mai buna opera stiintifica dedicata eroului national albanez Gjergj Kastrioti Skanderbeg, concurs organizat de Academia de Stiinte de la Tirana cu ocazia implinirii a 550 de ani de la moartea acestui respectat personaj istoric.

Juriul, compus din Pëllumb Xhufi, Luan Starova, Shaban Sinani, Razvan Teodorescu (Romania) si Matteo Mandala (Italia), a ales aceste doua opere ca fiind cele mai reusite cercetari istorice consacrate figurii acestui mare lider al poporului albanez din sec. al XV-lea.
La ceremonia care a avut loc la Academia de Stiinte a Albaniei au luat parte academicieni, cercetatori si oameni de cultura. A fost prezent si primul ministru albanez, Edi Rama, care i-a inmanat premiul cel mare Luciei Nadin. ”Exista multa inapoiere si saracie stiintifica in activitatea acestei academii. Sper ca viitoarea academie sa faca marea cotitura in domeniul cercetarii stiintifice, castigandu-si dreptul de a accesa fonduri europene. Albania se afla la coada cercetarii stiintifice in Europa, chiar prin comparatie cu Serbia si Macedonia”, a spus premierul Rama. Cercetatoarea italiana Lucia Nadin a prezentat in cartea sa, tradusa in limba albaneza in 2012 de catre Pëllumb Xhufi, o serie de influente albaneze in cultura si arta din regiunea Veneto in sec. al XVI-lea. Cartea “restituie” Albaniei o serie de prota­gonisti ai culturii si artei venetiene din sec. al XVI-lea si demonstreaza apartenenta lor la familiile albaneze emigrate in acel secol pe pamant italian. Studiul Luciei Nadin incepe cu opera lui Bernardino (de) Vitali, un nume cunoscut in Venetia, care la ora aceea era capitala tiparului european. Legaturile sale culturale arunca o noua lumina in culisele formarii istoricului umanist albanez Marin Barleti. Se stie ca acesta si-a inceput activitatea ca preot in anul 1494, iar opera sa principala, “Viata lui Skanderbeg”, a fost scrisa in anul 1510. Cartea prezinta, de asemenea, personalitatea lui Paolo Campsa, nascut la Venetia, dar dintr-o familie originara din Shkodra, pe care, astazi, critica de specialitate il recunoaste a fi cel mai mare sculptor in lemn din perioada Renasterii venetiene. Mai departe, aflam despre opera lui Giovanni (de) Vitali, varul lui Bernardino, cel care a transcris Matricola “Scolii Albanezilor”, un caligraf pretuit la Cancelaria ducala venetiana si pictor miniaturist.
In fine, cartea Luciei Nadin deschide o noua dezbatere asupra lui Gjon Buzuku, identitatii sale, prezentei lui la Venetia, lucrarii lui, “Meshari”, publicata in 1555. Acesta a fost primul text in limba albaneza, gandit pentru a apara fiinta nationala a poporului albanez, aflat intr-un moment de rascruce. Iar realitatea este ca, pe pamant venetian, fenomenul migratiei s-a caracterizat printr-o integrare rapida si o coexistenta fericita intre venetieni si albanezi. Acestia au trait mereu cu patria de origine in suflet, fiind in acelasi timp mandri de noua lor patrie. Cartea Luciei Nadin umple un gol in memoria istorica a Albaniei. Autoarea ei, o cercetatoare venetiana, a petrecut mult timp in Albania ca pedagog si istoric. Ea a pregatit editia “Statutelor Shkodrei”, scotand la iveala texte din Biblioteca Muzeului din Venetia, un adevarat monument al istoriei medievale a Albaniei. Tot ea a reconstituit fenomentul emigratiei albaneze in regiunea Veneto in secolele XV si XVI in lucrarea “Albanezii la Venetia, migratie si integrare 1479 – 1552”. Actualmente cerceteaza migratia clericilor catolici pe pamant venetian intre secolele XV si XVI. In anul 2010 a primit titlul de Cetatean de onoare al Shkodrei.

La randul sau, Aurel Plasari, in volumul publicat in anul 2010, incearca sa priveasca figura lui Skanderbeg in toata complexitatea ei. Acesta este nu numai un comandant stralucit al sec. al XV-lea, ci si un iscusit om politic. Cercetatorul care studiaza sursele documentare legate de cariera lui Skander­beg gaseste dovezi incontestabile ale clarviziunii acestuia. La fel ca si papii, el intelegea foarte corect relatiile cu turcii: trebuie sa-i combata necontenit si sa faca pace cu ei (cand era posibil) doar pentru a castiga timp si a pregati viitoarele lupte. Oricat ar fi incercat venetienii, genovezii sau grecii din Moreea sa gaseasca argumentele unei coexistente cu turcii, Skanderbeg era convins ca pretul unei asemenea paci era o robie umilitoare. Oricat de onorabile au fost tratativele cu sultanii anteriori, Mahomed II nu avea niciun fel de scrupule morale, era egoist, neindurator si arogant, nu punea mare pret pe viata celorlalti si nici nu le respecta demnitatea. Stapanitorul unui stat de sclavi, idealul lui de cuceritor nu era altceva decat dorinta de a stapani o lume de sclavi. Impotrivindu-se permanent ambitiilor imperiale, oriunde ar fi aparut acestea, in Bizant sau in Germania, sultanul era privit de papalitate ca un dublu inamic: el reprezenta in acelasi timp invadatorul si paganul. Iata de ce papii au vazut in Skanderbeg pe campionul lor.
Ambitia lui politica se marginea doar la Arbëria, unde el s-a straduit sa creeze un stat centralizat, scotandu-i pe principii certareti din bastioanele muntilor lor. Dar acestia au reactionat la randul lor agresiv si plini de orgolii si, nu de putine ori, au cerut ajutorul turcilor impotriva “dictaturii” lui Skanderbeg. Era, totusi, o mare diferenta intre pozitiile celor doua tabere: cata vreme principii arberi priveau inapoi, spre un trecut plin de confruntare si haos, viziunea lui Skanderbeg viza crearea unui stat crestin centralizat.

Sursa: www.gazeta-shqip.com

 
  Alte titluri din categoria "Istorie"


Republica Mirdita: statul cu cea mai scurta viata din istoria albanezilor

Referendum pentru monarhie

Revolutia din 1924 si esecul guvernului Noli

Atentat contra lui Zogu



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 19
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Spiritualitate

  Interviu

  Caleidoscop

Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising