Home : Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE REVISTA DRITA GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Simpozion romano-albanez. In memoriam Gjergj Kastrioti Skanderbeg. 550 de ani de la moartea eroului national al albanezilor
Luan Topciu
 
Actualitate, NR. 19 - Octombrie 2018
 



Asociatia Liga Albanezilor din Romania, in cola­bo­rare cu Biblioteca Metropolitana „Mihail Sadoveanu” din Bucuresti, a organizat pe 25 septembrie simpo­zionul „In memoriam Gjergj Kastrioti Skan­derbeg – 550 de ani de la moartea eroului national al alba­nezilor”. In prezenta unui public numeros si inte­resat de personalitatea eroului national al Albaniei, vorbitorii simpozionului au abordat aspecte din viata si acti­vitatea lui Skanderbeg, evidentiind nu numai rolul pe care acesta l-a jucat in istoria Albaniei, ca aparator al libertatii si identitatii nationale a alba­nezilor, ci indeo­sebi contributia sa pentru pastrarea civilizatiei si culturii crestine europene in secolul al XV-lea.
Au fost invitati sa vorbeasca despre Skanderbeg scriitorul si editorul Fahri Balliu si analistul Ilir Nikolla din Albania, precum si istoricul si scriitor roman cu origini albaneze, dr. Liviu Lungu. Au fost prezenti deputatul minoritatii albaneze in Parlamentul Romaniei, Bogdan-Alin Stoica, fosti ambasadori si diplomati ai Romaniei la Tirana, precum Gheorghe Micu, Filip Teodorescu, Gheorghe Bucura, membri ai comunitatii albaneze din Romania, istorici, studenti etc.
In cuvantul sau de deschidere, dr. Radu Savu­lescu, director executiv al ALAR, a subliniat scopul acestei actiuni, de altfel primul eveniment al toamnei organizat de ALAR in Bucuresti: „Anul acesta este un an omagial pentru toti albanezii, pentru ca se implinesc 550 de ani de la moartea lui Skanderbeg, cel care este considerat parintele statului modern albanez. Si noi omagiem prin mai multe evenimente perso­nalitatea lui Skanderbeg. Aceasta este o confe­rinta atat stiintifica, dar mai mult de popularizare”. In incheiere, Radu Savulescu a adaugat: „Vor fi organi­zate si alte evenimente de anvergura, care vor avea loc la Craiova, precum dezvelirea bustului lui Skanderbeg, care va fi amplasat in Cetatea Baniei, dar si alte actiuni culturale”.
Dr. Luan Topciu, moderatorul simpozionului, a mentionat de la bun inceput: „Dorim sa readucem in memoria noastra contributia pe care acest erou national al albanezilor a adus-o in istoria Albaniei, dar si importanta activitatii si luptelor sale antiotomane in istoria Europei”. El a adus in atentia auditoriului date privind viata si activitatea acestui personaj istoric, comparandu-l cu Iancu de Hunedoara si Stefan Cel Mare: „Daca la nord de Dunare Iancu de Hunedoara, Vlad Tepes sau Stefan cel Mare au scris istoria civilizatiei crestine, in aceeasi perioada, in sudul Peninsulei Balcanice, si mai framantat de conflicte, Skanderbeg reinvia inca o data spiritul darz al natiilor balcanice, devenind cel mai persistent adversar al Imperiului Otoman in perioada de glorie a acestui imperiu, fiind totodata victorios”. Explicand de ce Skanderbeg este simbol al identitatii albaneze, Luan Topciu a mai spus: „Rezistenta antiotomana condusa de el i-a adunat impreuna pe albanezii din diferite regiuni si zone geografice intr-o cauza comuna, ajutand la definirea identitatii etnice a albanezilor”. Referitor la rasunetul international de care s-a bucurat Skanderbeg si la atentia acordata acestui personaj de-a lungul istoriei, vorbitorul a mentionat cateva aprecieri si date relevante in acest sens: „Skanderbeg a primit din partea papilor Callixt al III-lea, Pius al II lea, Paul al II-lea si Nicolae al V -lea titlul Athleta Christi. Despre Skanderbeg exista in jur de 2000 de lucrari, constand in monografii, studii istorice, creatii in proza si poezie, balade si legende populare, lucrari de pictura, gravuri, statui ecvestre, busturi, compuneri muzicale etc. De exemplu, Vivaldi a compus o opera cu trei acte despre Skanderbeg, o alta opera a fost compusa de compozitorul francez François Francœur, (sec. al XVIII-lea) etc.” Dr. Topciu si-a incheiat discursul mentionand faptul ca „in mai multe orase europene, precum Roma, Paris, Londra, Geneva, Bruxelles, Palermo, Tirana, Kruja, Skopje, Prishtina, dar si in Statele Unite ale Americii, sunt amplasate busturi si statui ce-l reprezinta pe Skander­beg, in semn de apreciere pentru contributia eroului national al albanezilor in apararea libertatii si civili­zatiei crestine europene”.
In cuvantul sau, Fahri Balliu, scriitor, editor, fost diplomat, a facut referiri asupra rolului istoric al lui Skanderbeg in contextul european. Ludvig Holberg, scriitor si filozof danez sustine ca Skanderbeg a fost unul dintre cei mai mari generali ai tuturor vremurilor. Abilitatile militare ale lui Skanderbeg au reprezentat un obstacol major in calea expansiunii otomane si a fost considerat de multi in Europa de Vest ca fiind un model de rezistenta crestina impotriva invadatorilor. Timp de 25 de ani, intre anii 1443 si 1468, armata lui Skanderbeg, de 10.000 de oameni, a castigat impo­triva fortelor otomane mai mari si mai bine dotate din punct de vedere militar, lucru pentru care a fost admirat. Expansiunea Imperiului Otoman a incetat in timpul cand fortele lui Skanderbeg au rezistat, intarziind expansiunea otomana in Europa de Vest, dandu-le mai mult timp fortelor italiene sa prega­teasca mai bine apararea. Vorbitorul a evocat si colaborarea militara intre Skanderbeg si Iancu de Hunedoara, care planuisera un atac comun impotriva otomanilor, plan ce nu s-a putut pune in practica datorita schimbarilor situatiei de pe teren. Skan­derbeg, prin activitatea sa militara si diplomatica, a sintetizat cel mai bine aspiratiile de libertate si apartenenta in civilizatia europeana a albanezilor.
Analistul Ilir Nikolla a abordat personalitatea lui Skanderbeg din perspectiva politicilor guvernului alba­nez in vederea integrarii Albaniei in Uniunea Europeana. Acesta a mentionat ca: „Prin luptele conduse de Skanderbeg, albanezii si-au exprimat determinarea de a ramane in Europa, de-a fi parte integranta a Europei. In secolul al XV-lea Skanderbeg a lansat ideea unei aliante militare unite a tuturor regatelor europene, idee reluata in secolul al XX-lea, si concretizata prin infiintarea Aliantei Militare Nord-Atlantice (NATO). Imediat dupa moartea lui Skan­der­beg, la 17 ianuarie 1468, albanezii intra sub indelungata ocupatie otomana, oprind drumul spre Europa. In ziua de astazi, Albania se afla din nou pe acest drum de reintegrare in Europa. De aceea, marii eroi nationali, care au fost promotorii celor mai progresiste aspiratii populare, recastiga autoritatea si simbolica in ziua de astazi”.
Dr. Liviu Lungu a dezvaluit un moment interesant din epoca glorioasa a lui Skanderbeg, si anume functionarea Kanun-ului lui Skanderbeg (un ansamblu de legi nescrise cu caracter cutumiar) in perioada in care acesta a fost domnitorul principatului albanez al Kastriotilor. Kanun-ul a ajutat la mentinerea unitatii populare si a determinat conservarea identitatii albanezilor pana in ziua de astazi. Istoricul Liviu Lungu a relevat faptul ca acest Kanun a fost ase­manator cu bine cunoscutul kanun-ul lui Lekë Dukagjini si cu celelalte coduri de legi nescrise care isi exercitau puterea juridica in diferite zone albaneze, insa se remarca diferente la anumite capitole ale sale, in functie de specificul politic, cultural si economic al zonei condusa de Skanderbeg. Kanun-ul este impartit in 13 capitole: Biserica, Familie, Casnicie, Casa, Bunuri, Proprietati, Munca, Transferul de Proprietate, Cuvant Dat, Daune, Infractiuni in Atentia Legii, Lege Judiciara si Exceptii, iar diferentele de la un cod la altul privesc partea aplicata a anumitor reguli. Din punct de vedere stiintific, toate kanun-ele albanezilor prezinta un interes aparte, deoarece, conform stu­diilor de pana acum, acestea contin elemente din dreptul cutumiar prestatal, anterior dreptului roman.
Un reportaj despre acest simpozion a fost transmis de catre postul national de televiziune TVR 1 in cadrul emisiunii Convietuiri, emisiune dedicata minoritatilor nationale din Romania.

 
  Alte titluri din categoria "Actualitate"


Uimitorul Turn Babel. 26 septembrie - Ziua Europeana a Limbilor

Identitate si etnicitate albaneza in conferinta universitara din Bucuresti

Presedintele Institutiei Supreme de Audit a Republicii Albania in vizita la Bucuresti



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 19
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Spiritualitate

  Interviu

  Caleidoscop

Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising