Home : Arhiva revistei Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE PRIETENUL ALBANEZULUI GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Unde se roaga albanezii musulmani? Geamiile din Romania
Maria Oprea
 
Spiritualitate, NR. 9 - Decembrie 2017
 
Mozaicul religios al albanezilor din Romania pastreaza in oarecare masura structura cultelor existente in patria de origine. Toate fluctuatiile inregistrate dupa 1990 in Albania, cand oamenii au fost liberi sa-si manifeste credinta sau sa opteze pentru un cult sau altul, nu neaparat pentru crestinism sau islamism, dar si pentru derivatele confesionale ale acestora, se reflecta si in realitatea religioasa a etnicilor din tara noastra. Fiecare albanez din Romania a ales sa se inchine la biserici, moschei sau lacasuri aflate in vecinatatea casei. O parte dintre ei s-a botezat in Romania sau a preferat alternative conform educatiei lor spirituale. Pentru ca cei mai multi dintre acestia sunt crestini si pentru ca lor le-am dedicat numeroase studii, vom vorbi acum despre geamiile din Romania, la care merg si se roaga confratii musulmani.


Populatia de origine albaneza, numeroasa candva, are o istorie straveche pe teritoriul Romaniei. Din cei care s-au declarat etnici albanezi la Recensamantul din tara noastra, in 2011, marea majoritate sunt crestini, desi numarul lor nu se cunoaste. Nu stim nici numarul exact al musul­manilor, deoarece, in respectivul document oficial (Tabelul 14), albanezii apar la categoria comuna alta etnie. Stim doar ca, asa raspanditi in marile orase din tara - in centrele universitare, in general, datorita stabilirii lor aici dupa terminarea studiilor - fiecare se straduieste sa-si indeplineasca practicile rituale conform legilor de cult. Musulmanii traiesc in diferite localitati, in buna fratie cu majoritarii romani, cum este cazul membrilor celebrei familii Memish din Slatina. Ei marturisesc adeseori ca, desi nu exista nicio moschee in orasul oltenesc in care locuiesc de peste 300 de ani, rugaciunile se savarsesc zilnic, in cea mai profunda si autentica dimensiune spirituala, acasa. Sunt insa si cazuri fericite, precum asezarile din Dobrogea, in care regasim multi etnici turci si tatari, unde albanezii pot merg la moscheile de-aici. Ca urmare, vom identifica mai jos aceste lacasuri de cult musulmane de pe teritoriul Romaniei, tara, subliniem, majoritar crestina in procent de 87%. Dialogul interconfesional se bazeaza nu numai pe ratiuni sociale, politice, diplomatice, culturale, ci si pe abordari pastorale si teologice. Pentru ca intalnirea si convietuirea dintre religii, fenomen complex pretutindeni, nu a cunoscut mari seisme la noi, dimpotriva, coabitarea a fost cat se poate de pasnica, si musulmanii, in procent de 0,3% in tara noastra, s-au manifestat intotdeauna discret, ca oricare alt credincios de rit diferit. Iar de-a lungul istoriei de 700 de ani, de cand dateaza islamismul in Dobrogea, putem spune ca nu s-au inregistrat niciodata tensiuni. In lume, exista si acum nenu­marate conflicte interreligioase care creeaza instabilitate politica, economica si sociala, un subiect de altfel sensibil pe agenda organismelor interna­tionale, pentru ca fiecare comunitate intelege sa-si conserve traditiile intr-un fel propriu, acordand sau restrangand anumite drepturi religioase. Daca in Romania, pentru o populatie de 67.000 de musul­mani, exista 80 de moschei raspandite in Constanta, Tulcea, Braila, Bucuresti, Calarasi, Galati, Giurgiu, Drobeta-Turnu Severin, dar si in alte localitati, la Atena, de exemplu, unde traiesc aproape 300.000 de musulmani, nu este niciun astfel de lacas de cult. Fenomenul emigrarii a condus la aceste mozaicuri religioase si la necesitatea exercitarii confesiunii departe de casa. In Spania si Italia, unde romanii au plecat in numar foarte mare, la munca, se gasesc cateva parohii in care acestia se pot reculege. Chiar si la Istanbul aflam o biserica ortodoxa, in care se savarsesc slujbe in limba romana. La fel, albanezii din diaspora s-au adaptat mediului confesional din orasele lumii in care s-au stabilit. Am subliniat, pe scurt, aceste lucruri, pentru a reafirma ca libertatea religioasa inseamna, pe langa multe altele, si cooperare interetnica, inter­confe­sionala, in favoarea binelui comun.

Lacasuri de cult pentru musulmani

Asa rasfirati cum sunt in intreaga tara, albanezii musulmani isi exercita liber cultul, conform marturisirii de credinta a invataturii coranice. Cum spuneam mai sus, practica Islamului dateaza in Romania din secolul al XIII-lea, odata cu stabilirea primilor turco-tatari in Dobrogea. Albanezii, veniti mai tarziu, cu precadere in sec. al XIX-lea, nu au avut un lacas propriu de cult, deoarece, traind alaturi de crestinii majoritari sau de etnicii turci, au mers impreuna in bisericile si moscheile din apropierea casei. Singura certitudine in acest context, insa, o constituie Biserica Sfantul Nicolae Dintr-o Zi, din Bucuresti, care, in perioada 1911-1945, a servit ca loc de inchinaciune comunitatii ortodoxe albaneze. In aceasta perioada, preotul si omul de cultura Fan S. Noli, luptator pentru independenta Albaniei si pentru autocefalia Bisericii Ortodoxe Albaneze, a slujit aici pentru scurt timp. In ceea ce-i priveste pe credinciosii musulmani (turci, tatari, albanezi s.a.), ei traiesc grupati in circa 80 de comunitati religioase teritoriale, rurale si urbane. Multi dintre prietenii nostri albanezi merg sa se roage la Geamia din zona Eroii Revolutiei, din Bucuresti, lacas la care se inchina, ori de cate ori vin in capitala, si cei din familia Memish, din Slatina. Aceasta geamie a fost inaugurata in 1906, in Parcul Carol I, dar a fost demolata din ordinul lui Gh. Gheorghiu Dej, in 1959, pentru a se construi aici Mausoleul Eroilor comunisti. La doar un an, in 1960, ea a fost reconstruita la un kilometru departare, pe actualul loc, Pieptanari-Eroii Revolutiei.
Desigur, cele mai multe geamii din Romania se afla in judetele Constanta (85%) si Tulcea (12%). Inainte de a le nominaliza, trebuie sa amintim ca cele doua substantive, geamie si moschee, sunt sinonime, cu deosebirea ca moscheea este o cladire mai mica decat geamia, conform lui Lazar Saineanu, in Dictionar universal al limbei romane, editia a VI-a (1929) si Dictionarului explicativ al limbii romane, editia a II-a, editat de Academia Romana, Institutul de Lingvistica „Iorgu Iordan” (Editura Univers Enciclopedic, 1998). Dar, in mentalul colectiv, semni­ficatia celor doua cuvinte este inteleasa exact pe dos: geamia este mai mica decat moscheea. Ea, cred unii, are un singur minaret, pe cand moscheea, doua sau patru minarete. Englezii si francezii folosesc un singur termen (mosque; mosquée), iar turcii si albanezii, de asemenea, doar unul, çami, respectiv, xhami. Romanii au ambele substantive, deoarece acestea au intrat in lexic atat pe filiera franceza (mosquée), cat si turca (çami).

„Tulcea si Constanta sunt orase cosmopolite cum cu greu mai gasesti”

Printre cele 80 de lacasuri musulmane din Romania, cele mai importante sunt Moscheea Hunkyar si Marea Moschee (Carol I) din municipiul Constanta, Moscheea Esmahan Sultan din Mangalia (cea mai veche din tara), geamiile din Medgidia, Cernavoda, Harsova, Tulcea, Babadag, Macin, Isaccea, toate, monumente istorice. Geamii sau case de rugaciune exista si in Braila, Craiova, Cluj, Iasi, Brasov, Timisoara, Bucov (judetul Prahova), Oradea, Drobeta-Turnu Severin, Calarasi, Giurgiu, Oltenita s.a. De asemenea, cultul musulman are in proprietate 108 cimitire si un Liceu Teologic Musulman si Pedagogic in Medgidia. O importanta comunitate musulmana s-a aflat, pana in anul 1970, in Insula Ada-Kaleh de pe Dunare, care, odata cu construirea Hidrocentralei Portile de Fier, s-a risipit in cele patru zari. Cei 600 de locuitori ai sai au plecat atunci in Drobeta-Turnu Severin, Dobrogea sau chiar in Turcia. Un vechi covor, de o valoare deosebita, de 490 kg, cu dimensiuni de 9/16 metri, donat de sultanul Abdul Hamid (1876-1909), a fost adus din Ada-Kaleh, in 1965, in Moscheea din Constanta, cunoscuta ca Moscheea Carol I. Lacasul din Constanta se numeste astfel pentru ca a fost construit la initiativa regelui Carol I, care l-a inaugurat in anul 1913, in semn de omagiu pentru comunitatea musulmana din orasul de la Marea Neagra. „Tulcea si Constanta sunt orase cosmopolite cum cu greu mai gasesti. In primul loc am vizitat de exemplu 10 (zece) biserici si temple de diferite religii si confesiuni si in fermecatorul nostru oras portuar am fost salutat in 14 limbi diferite si am asistat la serviciul religios intr-un templu Kairit, in care a fost tinuta o rugaciune foarte poetica pentru mine. Am fost primit intr-un mod foarte calduros de catre turci si tatari, ale caror moschei de asemenea le-am vizitat si le-am dat bani pentru restaurarea acestora. Am fost salutat ca Sultan Carol, ceea ce m-a magulit mai putin.” (Sorin Cristescu, Carol I. Corespondenta privata. 1878-1912, Ed. Tritonic, 2005). Sunt inte­resante traditiile, sarbatorile, istoria, patrimoniul musulmanilor, de aceea la sediile moscheilor, ale fundatiilor si ligilor islamice din Romania se gaseste foarte mult material informativ. Aici putem afla despre organizarea si structura clerului, despre post si Ramadan, istoria cultului si relatiile cu alte orga­ni­zatii din intreaga lume care cuprind peste un miliard de adepti.

„Ne desfasuram viata ca orice bun musulman”

Orice credincios respecta legea musulmana (Cei cinci stalpi ai Islamului), care consta in indeplinirea slujbelor zilnice (namaz), in tinerea postului de Ramadan, o luna pe an, vizitarea Kaabei din orasul Mecca, pelerinajul la mormantul lui Mohamed, ajutorarea celor saraci si marturisirea zilnica a credintei. Timp de 300 de ani, de cand sunt in Romania, membrii familiei albaneze Memish din Slatina au tinut cu strictete obiceiurile sacre. Intr-un articol din Formula AS (nr. 504 din 2002), semnat de scriitorul si jurnalistul Marius Dobrescu, Hashim Memish marturisea: „Ne desfasuram viata ca orice bun musulman, ne tinem sarbatorile cu sfintenie, postim de Ramadan si facem pomeni fratilor nostri nevoiasi, asa cum ne invata Coranul. Acum, de pilda, in februarie, o sa plecam la Bucuresti pentru slujba de Kurban Bairam, dupa care vom merge in vizita (ziaret) la cimitir, la mortii nostri, si ne vom ruga pentru ei”. Pentru ca notorietatea acestei familii de vechi cofetari albanezi a depasit granitele si a invins timpurile, Hashim si Imer Memish au primit atat din partea Primariei Slatina, orasul de adoptie, cat si din partea autoritatilor din Tetovo, orasul natal al stramosilor, distinctia de cetateni de onoare.
Potrivit traditiei, musulmanii trebuie sa respecte regulile generale aplicate tuturor moscheilor, cum ar fi accesul fara incaltaminte in sala de rugaciune si sa nu manance inainte alimente puternic mirositoare. Ei trebuie sa intre curati in lacas, de aceea exista in curte locuri speciale pentru spalatul ritual, unde acestia se pot curata de praful orasului. Femeile se roaga acasa („salahul” - cinci rugaciuni pe zi), dar si la moschee. Slujbele, conduse de un imam, se tin in sala de rugaciuni a moscheii, unde exista locuri separate pentru femei si barbati. Odata intrati in geamie, credinciosii nu au voie sa discute decat daca subiectele sunt cu specific religios si nici sa vorbeasca tare. De asemenea, le este interzis sa treaca prin fata unei persoane in timp ce aceasta se roaga. Peretii, covoarele si hainele trebuie sa fie decorate cat mai simplu pentru a nu distrage atentia de la rugaciuni.
Nicicand si niciunde, un musulman nu poate spera la mantuire daca nu indeplineste cei cinci stalpi ai Islamului, amintiti mai sus. „Asta e tot?”, il intreaba un om sarman pe Mahomed, la care profetul raspunde: „Da, asta e tot”. Dupa ce Ma­homed ii mai insiruie inca o data toate cele cinci obligatii, credinciosul pleaca spunand: „Pe Dumne­zeu, n-o sa adaug si nici n-o sa tai nimic!” Desigur, legea este sacra si pentru albanezii musulmani din Romania, oriunde s-ar afla si ruga.

 
  Alte titluri din categoria "Spiritualitate"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 9
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Spiritualitate

  Ethnos

  Caleidoscop

  Interviu

Arhiva revistei Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2017
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising