Copii prinsi in mecanismul absurd al vechiului Kanun Cateva sute de copii din nordul Albaniei nu frecventeaza scoala pentru ca sunt obligati sa se ascunda impreuna cu familiile lor din cauza gjakmarrjei. Desi Kanunul spune clar ca uciderea femeilor si a copiilor este interzisa, multi elevi stau acasa pentru a nu se expune pericolului razbunarii. Presedintele Comitetului Albanez de Reconciliere Nationala, Gjin Marku, a declarat pentru SETimes ca aproximativ 5000 de persoane sunt afectate de vendete, printre acestia aflandu-se 900 de copii, insa cifrele care se vehiculeaza nu sunt foarte exacte. Este cazul unei fetite de treisprezece ani (A.P.) si a fratelui ei de zece ani (K.P.) din Shkodra.

Mai mult, Gjin Marku afirma ca practica razbunarilor s-a raspandit dinspre nordul tarii, unde era inradacinata din timpuri stravechi, spre orasele si satele din sud. Pentru ca acesti copii “captivi” sa nu ramana in afara educatiei, Ministerul Invatamantului a adoptat un proiect special, intitulat “a doua sansa”, prin care profesori de la cele mai apropiate scoli se deplaseaza acasa la elevi pentru a le preda. “Se tin cursuri speciale de trei ori pe saptamana, cate zece ore, iar lectiile dureaza 45 de minute”, a declarat ministrul adjunct al invatamantului, Halit Shamata. “Predarea in aceste conditii implica unele dificultati, dar profesorii incearca sa faca tot posibilul pentru copii”, precizeaza directoarea unei scoli din Shkodra, Atrida Feketi. Cadrele didactice primesc bonusuri salariale pentru eforturile lor, luandu-se in calcul si dificultatile legate de educarea copiilor izolati. Oficial, 41 de copii din zona Shkodra au fost pregatiti prin programul “a doua sansa” anul trecut, insa se pare ca sunt mult mai multi elevi afectati de aceasta problema, iar rezultatele scolare nu sunt imbucuratoare. “Este adevarat ca unitatile de invatamant ii ajuta pe unii dintre acestia. Pana in prezent, acest lucru s-a realizat prin remunerarea corespunzatoare a profesorilor, dar este foarte dificil sa obtinem in continuare rezultate productive in educatia acestora”, a spus Gjin Marku pentru SETimes.

Statul albanez si biserica s-au straduit sa impace familiile aflate in gjakmarrje

Gjakmarrja este un act sangeros, care are la baza o ura neimpacata si o sete de razbunare apriga. Ea face parte din codul de legi medieval cunoscut sub denumirea de Kanun, folosit din secolul al XV-lea si pana in prezent, cu precadere in Albania de nord si Kosova. Conform acestui cod, o ofensa, o crima duce la un sir de razbunari sangeroase care se perpetueaza pana cand barbatii din ambele familii implicate in conflict sunt ucisi. „Kanunul a reglementat secole la rand viata social-economica a celor din nord, scrie Marius Dobrescu in postfata romanului Aprilie spulberat al lui Ismail Kadare. In functie de regiunea in care opera, au existat: Kanun-ul lui Lekë Dukagjini, Kanun-ul Muntilor (o varianta mai restransa a primului), Kanun-ul lui Skanderbeg si Kanun-ul Luberiei. Dintre toate, cel mai important a fost insa cel al lui Lekë Dukagjini (reprezentant al familiei feudale Dukagjini, din nordul Albaniei), in special datorita zonei intinse in care isi exercita autoritatea. La inceput, kanun-ul s-a transmis din generatie in generatie pe cale orala. Cel care a strans intr-un volum unic preceptele codului si le-a pus in circulatie europeana a fost preotul si intelectualul albanez Kostandin Gjeçovi (1873-1929)”. Fenomenul infierbanta si azi mintile celor prinsi in vendeta, in numele ei fiind savarsite crime absurde. Este de notorietate cazul regizorului albanez Ndoc Cefa, director al Teatrului dramatic „Migjeni” din Shkodra si presedinte al Consiliului local in anul 2000, care s-a trezit, fara sa aiba cunostinta de vreun conflict vechi, in cercul de razbunari al gjakmarrjei si a aflat ca este randul lui sa fie ucis. Avea de ales ori sa-si accepte destinul, ori sa se ascunda in turnul de izolare pentru tot restul vietii. Regizorul s-a inchis in propriul apartament timp de trei ani, de unde a condus teatrul si consiliul local prin curieri sau telefon, pana cand un grup de artisti din Franta s-a adresat presedintelui Albaniei, cerandu-i printr-un memoriu sa-l ia sub protectia sa. Dar nimic nu a putut sa-l salveze pe director de prevederile gjakmarrjei, si atunci Ndoc Cefa s-a refugiat in SUA. Plecand de la cazuri concrete, BBC a realizat un documentar despre Kanunul din Albania si gjakmarrje, despre traditiile vechi, care, sigur, au spectaculozitatea lor, dar dauneaza nu numai familiilor, ci si societatii insesi. Faptul ca si copiii sunt prinsi in ceremonialul vendetei, in ciuda eforturilor de normalizare si modernizare a vietii rurale, arata ca acest cod de legi actioneaza in continuare. In ultimele decenii, statul albanez si biserica s-au straduit sa impace familiile aflate in conflict, de multe ori cu rezultate incurajatoare, dar gjakmarrja supravietuieste, chit ca ea se manifesta din ce in ce mai izolat.

Maria Oprea