Home : Arhiva revistei Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE PRIETENUL ALBANEZULUI GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Misterul simbolurilor de tip Thanatos. Torte cu flacara in jos la mormântul lui Eminescu
Dan Toma Dulciu
 
Spiritualitate, NR. 9 - Decembrie 2017
 
Era putin inainte de 15 iunie. In jurul mormintelor scriitorilor din cimitirul Bellu o armata de oameni facea curatenie. Aveau sarcina expresa de a pregati locul pentru comemorarile publice sau discrete care se apropiau. Printre remarcile stupide ale oamenilor cu maturi si halate, una mi-a atras atentia in mod evident. Ei comentau in jurul celor doua basoreliefuri de pe monumentul lui Eminescu ce reprezentau faclii inversate. M-am speriat, pentru ca stiam ca acest lucru are legatura cu diavolul, blestemul si moartea. Ulterior, insa, am aflat de la profesorul Dan Dulciu, care studiase constructia funerara a marelui poet, ca speculatiile nefundamentate nu fac bine nimanui. El a descifrat, dupa cum se va vedea in textul de mai jos, misterul din cimitirul Bellu. (Maria Oprea)


„Sub teiul pustiit de frunze din Cimitirul Bellu din Bucuresti, groparii incearca in zadar sa-si aminteasca (sic!) când au aparut cele doua faclii din bronz masiv montate cu flacarile in jos pe mormântul lui Mihai Eminescu. Ramâne un mister cine este autorul implantarii celor doua torte pe monumentul funerar al poetului national”, se spunea in urma cu ceva vreme intr-un cotidian national. De la un capat la altul, articolul amintit este plin de ineptii. Pornind de la afirmatiile dr. Iosif Niculescu, potrivit carora „cele doua faclii intoarse sunt semnul unui sigiliu care inchide pentru totdeauna secretul”, autorul mentioneaza si parerile unor specialisti privind semnificatia acestor torte. Astfel, prof. dr. Emilian Cornitescu „crede ca este vorba de un simbol paleo¬crestin, a carui semnificatie nu poate fi decât malefica”, preluându-se astfel opinia lui Edouard Schoure, conform careia torta este unul dintre simbolurile lui Lucifer. Teologul Dumitru Popa „este de parere chiar ca simbolizeaza Antihristul”. In urma acestui articol, au aparut speculatii conform carora prezenta facliilor cu flacarile in jos ar ascunde un secret al Masoneriei. Cu alte cuvinte, ar fi o dovada a condamnarii lui Eminescu de catre Masoni. Aceste explicatii sunt, evident, gresite. Analizând fotografiile, pornim de la un fapt sigur: cele doua insemne exista pe placa funerara si nu par a fi de data foarte recenta. Nu ne intereseaza decât in mica masura data aparitiei acestor insemne misterioase pe mormântul lui Eminescu. Credem ca prima intrebare pe care ar trebui sa ne-o punem se refera la semnificatia acestor faclii. Care este originea acestora? Sunt simboluri masonice autentice? Sunt simboluri unicat in spatiul Cimitirului Bellu?

Plurivalente antecrestine
In mod categoric, simbolul tortei are o mare vechime, anterioara Crestinismului. Multe personaje mitologice purtau torte: Hecate, Comus, Eros, Hymenaeus (Hypnos), Appolo, Ilitthya, Eos (sau Aurora), Iackhaos si Phosphorus. In vechime, torta rasturnata era simbolul lui Thanatos, personificarea Mortii. In unele situatii, acestuia i se asociaza un alt personaj, numit Hypnos, (zeitatea ce guverneaza somnul). Semnificatia acestei zeitati nu este insa de natura morbida. Cu aproape opt secole inainte de Hristos, Homer introducea in Iliada personajul Thanatos, simbolul mortii. El era fratele geaman al lui Hypnos, fiul lui Nyx (zeitatea noptii) si a lui Erebus (simbolul intune¬ricului).
In reprezentarile artistice din vechime, Thanatos era pictat sub chipul unui tânar, având o torta inversata in mâna. Pe Columna lui Antonius Pius (86-161 A.D.), aflata in Muzeul Vaticanului, este gravata o scena memorabila: Thanatos, având infatisarea unui inger, il conduce pe Imparatul Antonius Pius, precum si pe sotia sa Faustina, spre Rai. Pe multe dintre monedele emise de catre orasele grecesti sau de catre coloniile romane din Imperiul Roman, Thanatos este reprezentat sub chipul unui personaj cu aripi având in mâna o torta cu vârful in jos. In Crestinism, artistii folosesc o serie de simboluri codificate, mai ales atunci când era necesar a se decora anumite monumente funerare. Printre acestea: urna, torta aprinsa sau stinsa etc.
Astfel, aparitia unei torte pe monumentul funerar poate avea urmatoarele semnificatii: o torta aprinsa este simbolul vietii ori al vietii eterne. O torta stinsa simbolizeaza moartea. O torta situata in registrul superior al monumentului semnifica Reinvierea. Amplasata pe unele sanctuare, torta mai poate capata si simbolismul martiriului.
In limbajul heraldic, desi torta nu este un simbol comun, reprezinta adevarul, purificarea si dragostea. In planul imagologiei politice, Torta este simbolul Partidului Conservator britanic. In sfârsit, Torta olimpica este un simbol modern, care isi are radacinile in vechea Elada, unde locuitorii acesteia credeau ca focul le-a fost adus pe Pamânt de Prometeu. Focul avea proprietati sacre, de aceea in fata templelor grecesti ardeau flacari eterne.

Lumina Adevarului sau Flacara Ratiunii
In Evul Mediu, semnul tortei apare si in cuprinsul unor documente scrise. Astfel, celebra Psaltire de la Paris (Biblioteca Nationala, Ms.gr. 139) contine 449 file, din care 14 sunt pagini cu miniaturi clasice grecesti. Printre acestea din urma sunt portretele Profetului Isaia, precum si ale unui personaj feminin, pe nume „Nyx”, care are in mâna o torta indreptata cu flacara in jos. In unele ritualuri religioase crestine torta este de asemenea prezenta. Anglicanii, precum si unii dintre luterani, dar mai ales romano-catolicii, folosesc tortele in liturghii solemne, mai ales in procesiuni eucharistice.
Concomitent, torta a fost simbolul artelor si stiintelor oculte, a dogmelor prin „Lumina” carora „Adevarul” devine vizibil. In Masonerie, torta este un simbol având semnificatii profunde: „Lumina Adevarului” sau „Flacara Ratiunii”. Cel mai bun exemplu il reprezinta celebra Statuie a Libertatii. Aceasta a fost daruita masonilor americani de Marele Orient al Frantei (la 1884), cu ocazia Centenarului crearii SUA, considerata prima republica masonica din lume. Opera a sculptorului Bartholdi, realizata tehnic de G. Eiffel, ambii masoni notorii, aceasta creatie simbol poarta numele oficial „Liberty Enlightening the World”, cu alte cuvinte este un simbol al Luminii, reper al Iluminarii.
Cu toate acestea, tortele cu vârful in jos, aflate pe mormântul lui Eminescu, nu sunt simboluri cu semnificatii masonice.

Secretele marelui Will
In opinia noastra, cele doua faclii sunt simboluri de tip thanatic, aflate pe multe din monumentele funerare de data recenta sau mai vechi. Astfel, pe monumentul funerar al lui Shakespeare exista o reprezentare a tortei cu vârful in jos. Ca si pe piatra mormântului lui Eminescu, la monumentul marelui Will exista câteva rânduri gravate intr-un mod aparte, despre care se spune ca ar ascunde o taina importanta:
“GOOD FREND, FOR JESUS SAKE forbeare, / To DIGG T.E DUST ENCLOASED HERE, / BLESE BE T-E Man T/Y spares T-E-S STONES, / AND CURST BE HE T/Y MOVES MY BONES”. Folosind litere mari sau mici, autorul acestui text a lasat formal sa se inteleaga ca aceste cuvinte reprezinta un blestem dar si o bine¬cuvântare.
“Good friend, for Jesus’ sake forbear / To dig the dust enclosed here, / Blest be the man that spares these stones, / And curst be he that moves my bones”.
In nici un caz nu se poate afirma ca simbolul facliei inversate ar avea o semnificatie initiatica, ci doar una de imagistica artistica. De altfel, lânga personajul ce poarta in mâna torta cu vârful in jos se afla si un craniu. Un alt craniu este plasat si deasupra intregului monument funerar. Din acest ansamblu de simboluri, este evidenta conotatia mortii.

Opera sculptorului Ion Georgescu
Obiceiul de a plasa semne de tip simbolic (cum ar fi tortele) pe monumente funerare exista si in zilele noastre. Astfel, pe monumentul fostului presedinte american, JF Kennedy, exista simbolul tortei. Ca o curiozitate, chiar si deasupra tunelului unde a avut loc accidentul tragic al Lady Diana exista un asemenea simbol.
Revenind la mormântul Poetului, este stiut faptul ca efigia acestuia, precum si gravarea strofelor eminesciene, sunt opera sculptorului Ion Georgescu (1856-1898), placa in cauza fiind turnata la Paris, la foarte putin timp dupa moartea lui Eminescu. Elev al profesorului Karl Stork, cel care a realizat la cimitirul Bellu capelele familiei Mavrocordat si Al. Costescu, in stil neogotic, precum si monumentele funerare ale familiei Polizu Micsunesti si Gh. Adam Ghermani, Ion Georgescu, al carui stralucit invatacel a fost, pentru o vreme, insusi Brâncusi, realiza, in anul 1889, chiar anul mortii lui Eminescu, monumentul dedicat Iuliei Hasdeu, o opera artistica având multe simboluri oculte. Sa nu uitam ca, printre alte sculpturi memorabile, Ion Georgescu este si autorul statuii lui Gh. Lazar, din fata Universitatii bucurestene. Cu alte cuvinte, acest sculptor avea deja experienta necesara pentru a include in monumentele mortuare anumite simboluri pe care numai cei initiati le pot intelege.

Inca un mit
Se stie ca pentru lucrari laice, sculptorii au un veritabil cod de simboluri. De exemplu, daca veti privi cu atentie un monument ecvestru, trebuie sa stiti sa interpretati câteva simboluri. Astfel, daca cele doua picioare din fata ale calului sunt in aer, aceasta inseamna ca eroul (calaretul) a murit in lupta. Daca primul picior al calului este in aer, inseamna ca eroul a murit datorita ranilor primite in razboi. In sfârsit, daca personajul aflat pe cal a murit de moarte naturala, atunci artistul este obligat sa sculpteze calul, având toate patru picioare pe sol. Revenind la monumentul funerar al lui Eminescu, putem presupune ca sculptorul, versat in folosirea unor asemenea simboluri, cunostea semnificatia prezentei tortei, ca simbol thanatic, pe piatra ce strajuieste mormântul Poetului. Era oare acest gest un act singular, unic in felul sau ? Raspunsul nostru este categoric Nu. Pentru exemplificare, vom vorbi despre monumentul funerar ce apartine familiei Polizu. Ea infatiseaza prezenta facliilor cu vârful in jos! Adica un simbol comun, identic cu cel al tortelor de la mormântul Poetului. Credem ca, in acest mod, am demontat inca un fals mit referitor la biografia lui Eminescu.

 
  Alte titluri din categoria "Spiritualitate"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 9
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Spiritualitate

  Ethnos

  Caleidoscop

  Interviu

Arhiva revistei Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2017
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising