Home : Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE REVISTA DRITA GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Anul Skanderbeg. Batalia de la Albulena - 2 septembrie 1457
Marius Dobrescu
 
Istorie, NR. 18 - Septembrie 2018
 



In contextul european in care papa Calist III facea eforturi disperate pentru organizarea unei noi cruciade antiotomane, Skanderbeg si coalitia printilor albanezi condusa de el sustineau cu ardoare initiativa papei. Sa nu uitam ca, in nordul Peninsulei Balcanice, un alt mare strateg, Iancu de Hunedoara, incerca sa coalizeze puterile Europei impotriva expansiunii Imperiului Otoman. Daca ne intoarcem la Skanderbeg, trebuie spus ca aceste evenimente au loc dupa batalia pierduta la Berat, din 26 iulie 1455, si dupa tradarea mai multor carmuitori albanezi, care predasera otomanilor unul dintre punctele fortificate cele mai importante, cetatea Modrica (1456). Asadar, o noua expeditie militara are loc in anul urmator, 1457, comanda trupelor otomane fiind incredintata de data aceasta lui Isak bei Evrenozi, unul dintre generalii turci cu mare experienta in luptele cu albanezii. Lupta s-a dat la Albulena (lat. Albulae Acqua), in ziua de 2 septembrie 1457, locul fiind situat intre satele Gjorma si Zheja, in apropiere de localitatea Mamurras. Cifrele sunt contradictorii, in functie de surse: unele spun ca ostirea otomana numara in jur de 80.000 de luptatori si ca pierderile au fost, de asemenea, foarte mari, intre 15.000 si 30.000 de ostasi. Ca de fiecare data, Skanderbeg a aplicat o tactica inselatoare. Initial s-a retras in munti si a raspandit zvonul ca fusese parasit de aliati. Atacul asupra taberei otomane a avut loc la amiaza, in plina canicula, surprinzandu-i pe turci, facand multe victime si luand numerosi prizonieri. Printre acestia a fost insusi Hamza Kastrioti, nepotul sau tradator, trimis ulterior in prizonierat la Napoli, eliberat si stabilit la Istanbul.
In timpul acestei campanii din vara si toamna lui 1457, lui Skanderbeg i s-a alaturat un cavaler englez, John of Newport, despre care istoriografia albaneza afirma ca ar fi comandat o unitate de arcasi albanezi. Acelasi cavaler a pledat, alaturi de ambasadorul lui Skanderbeg, in fata regelui napolitan in favoarea principelui albanez, mergand apoi la Roma in acelasi scop. Ca martor ocular al victoriilor lui Kastrioti, el a scris cu multa admiratie despre acesta si rezistenta lui eroica: ”Invazia Europei este inevitabila, caci nu exista o alta putere sa i se opuna daca cetatea albaneza cade”. Englezul John of Newport este pomenit pentru prima oara in istoriografia albaneza de catre Skënder Luarasi, in studiul sau “Skanderbeg in literatura engleza”, din volumul “Istoria Albaniei” (1967), dar aici autorul nu aminteste despre rolul lui de trimis special al eroului la curtile principilor italieni. Conform documentatiei publicate de arhivele engleze despre bulele papale din acea perioada, cavalerul John of Newport era delegatul papei Calist III in Bosnia, Slavonia si Albania si consilierul regelui Alfons al Aragonului. Dupa o sedere de cateva luni in Albania, el a indeplinit rolul de ambasador al lui Skanderbeg in Occident. Printr-un document eliberat de Curia Papala, li se cerea tuturor autoritatilor straine sa-i garanteze trimisului englez o calatorie sigura. In toamna lui 1457, el il insotea pe un alt ambasador al lui Kastrioti, Paolo Kazulo, impreuna cu care i-a dus papei vestea victoriei de la Albulena.
Initiativa unei cruciade antiosmane planuite de Calist III si inscrierea lui Skanderbeg in ea a fost pilonul de rezistenta al politicii antiotomane a eroului albanez. Pana la sfarsitul vietii sale, el a ramas cel caracterizat de papa, in 23 decembrie 1457, drept “fortis athleta et verus propugnator fidei Cristianae”.

 
  Alte titluri din categoria "Istorie"


30 martie 1937 - Femeile albaneze fara feregea

Albania in Liga Natiunilor

Prabusirea pasalacului de Ianina (1822)



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 18
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Spiritualitate

  Interviu

  Caleidoscop

Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising