Home : Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE REVISTA DRITA GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Diversitatea etnica si culturala reprezinta elemente esentiale pentru o Europa din ce in ce mai integrata
Maria Oprea
 
Interviu, NR. 18 - Septembrie 2018
 



Domnul Meto Nowak este un german “asimilat”, adica un neamt devenit sorb (sau sorab), iar biografia sa este una neobisnuita. In varsta de 39 de ani, nascut la Berlin, el s-a numit initial Martin Neumann, iar familia sa nu avea nicio legatura cu sorbii sau cu wendishii, cum li se mai spune acestor minoritari slavi din Germania. Conducand multi ani Centrul lingvistic Witaj din Cottbus, unde traieste minoritatea soraba, s-a apucat sa invete aceasta limba. Insa, cand era copil, marturiseste el, venea deseori cu familia in Cottbus, dar atunci nu-l interesa bilingvismul din acea regiune. Mai tarziu, ca student la Stiinte politice in Postdam, realizeaza un proiect pentru Consiliul Local al Sorbilor, ajungand sa cunoasca elementele de baza ale limbii si culturii sorbe si sa citeasca texte sorabe nu in traducere, ci in original. De asemenea, a devenit specialist in implementarea drepturilor minori­ta­tilor nationale, iar o schimbare i s-a parut potrivita pentru demersurile sale, devenind oficial din Martin Neu­mann, Meto Nowak. Pentru tatal sau, schimbarea numelui nu a fost o problema, dar mama a ramas fidela numelui initial. In 2009, a fost ales in Consiliul Sorbilor, iar mai tarziu a devenit seful Centrului lingvistic Witaj din Cottbus si presedinte adjunct al Domowinei, asociatia reprezentativa politi­ca, independenta, a minoritatii sorbe. In calitate de purtator de cuvant al ligii sorbilor, el activeaza ca o punte de legatura intre institutiile sorbe si autoritatile statului, mai precis ale landului Brandenburg.
Invitat la Festivalul ProEtnica 2018 din Sighisoara, in calitate de cercetator, a tinut o prelegere despre “Patrimoniul cultural imaterial si Sorbii din Lusatia-Germania. O noua constientizare a diversitatii cul­tu­rale“. In interviul de mai jos aflam multe aspecte inte­resante despre sorbi si protectia minoritatilor nationale in Germania.

Se spune mereu ca Romania, cu cele 18 minoritati nationale ale sale, reprezentate de cate un deputat in Parlamentul Romaniei si o orga­nizatie a comunitatii, constituie un model de protectie a acestor grupuri etnice. Care sunt minoritatile etnice recunoscute in Germania si care este situatia lor juridica?

In Germania exista patru minoritati: sorbi, danezi, frizoni si romi sinti. Si la noi, prezenta minoritatilor etnice este o componenta importanta a societatii, care aduce numeroase beneficii. Diversitatea etnica si culturala reprezinta elemente esentiale pentru o Europa din ce in ce mai integrata. Ne bucuram ca vrem sa extindem cooperarea si in acest domeniu si sa initiem noi contacte. Festivalul ProEtnica din Sighisoara, Romania, reprezinta cadrul ideal in care impreuna putem canta, dansa, ne putem simti bine si, in acelasi context, ne ofera oportunitatea cunoas­terii reciproce. De asemenea, suntem incantati ca, in acest an, pentru intaia oara, participa la festival si o trupa a sorabilor din Germania. Este o intalnire pro­lifica cu alte minoritati, impartasim experiente noi si frumoase in spiritul diversitatii culturale europene comune, al schimbului si al cooperarii.

Va rog sa faceti o scurta prezentare a acestor etnii recunoscute in Germania.

Frizonii, de pilda, sunt un grup etnic germanic care locuieste pe coasta Marii Nordului, in Tarile de Jos si in Germania, recunoscuti in aceste regiuni ca mino­ri­tate nationala. Cei care locuiesc in provincia Frislanda din Tarile de Jos sunt denumiti in Germania frizoni occidentali, iar denumirea nu se refera la apartenenta nationala, ci la stilul caselor. Mai sunt frizonii orientali, din Saxonia Inferioara, unde populatia este de 500.000 de oameni, si frizonii nordici din insulele frizone nordice si de pe insula Helgoland.
Sorabii pe care ii reprezint aici, la Festivalul ProEtnica, si care au avut trei zile de concerte cu formatia Serbska reja, cu dansuri si muzica din Leipzig si Cottbus (un oras din landul Brandenburg, n.n.), sunt un popor slav de vreo 15.000 de oameni, care locuieste in regiunea Luzacia din Germania. Ei sunt catolici si vorbesc o limba slava de vest cu unele trasaturi deosebit de arhaice.
Sinti si roma traiesc pe teritoriul Europei de secole intregi si totusi au ramas grupuri etnice independente, cu o limba proprie vorbita in paralel cu limba tarii in care s-au nascut. Cu toate ca romanes nu este o limba omogena, ci include numeroase dialecte, s-a constatat ca aceasta deriva din sanscrita. Conform unui studiu, aceste minoritati se trag din India iar oamenii de stiinta cred ca stramosii celor doua etnii si-au parasit locurile de bastina (nord-vestul Indiei) in urma cu aproximativ 1400-1500 de ani. In prezent, pe teritoriul Europei traiesc circa 11 milioane de sinti si roma. Cei mai multi sunt in Serbia, Ungaria, Bulgaria, Romania si Spania.

Care este statutul juridic al acestor minoritati in Germania si cum sunt ele protejate de statul german?

In Germania exista o legislatie diferita pentru fiecare land unde traiesc minoritati, iar eu o cunosc cel mai bine pe cea referitoare la sorbi. Una dintre ele este aceea a folosirii numelui in limba proprie, iar legislatia romilor, de pilda, difera in functie de fiecare land, nu exista ca in Romania o lege unica pentru toate minoritatile. Mentionez ca, in Germania, nu sunt date statistice referitoare la numarul etnicilor sorabi, explicatia vine din faptul ca membrii comunitatilor nationale au unele retineri in a-si declara originea. Dar consider ca este importanta utilizarea limbii minoritatilor in administratie, acolo unde traiesc in grupuri compacte. Foarte multi sorbi nu mai folosesc limba soraba si nu o mai stiu, asadar avem un context in care incercam o revitalizare. Ne straduim sa aducem utilizarea limbii inapoi, de la scoala in familii, astfel incat urmatoarea generatie sa o poata vorbi din nou. Una dintre probleme o constituie faptul ca majoritatea sorbilor nu isi folosesc drepturile, considerandu-se cetateni germani, iar noi, oficialii din administratie, incercam sa informam oamenii prin materiale de promovare in care drepturile lor sunt mentionate explicit. Deoarece majoritatea sorbilor vorbesc, de asemenea, limba germana, se tem ca cei din administratie vor avea rezerve in a le rezolva problemele daca se adreseaza in limba soraba. Noi, la nivelul guvernamental al landului, incercam sa motivam oamenii din administratie sa trimita cativa angajati la cursuri de limba soraba. In concluzie, suntem aliniati legislatiei Uniunii Europene in ceea ce priveste respectarea drepturilor la educatie in limba materna, la pastrarea traditiilor si identitatii nationale ale minoritatilor, dar ne adaptam caracterisiticilor si nevoilor fiecarei etnii, in fiecare land.

De ce este importanta utilizarea limbii sorabe in administratie?

Exista o problema foarte mare, asa numitul prestigiu al limbii. Soraba fiind o limba slavona este considerata o limba a celor din zona rurala si nu e o limba atat de folositoare. Ai nevoie, in aceste timpuri, de o motivatie, de ceva care sa-ti raspunda la intre­barea: de ce sa invat limba asta? Cu cat ai mai multe posibilitati de a folosi limba ca pe o limba recunoscuta pe deplin, cu atat mai atractiva devine pentru a o invata si a o vorbi. Faptul ca la nivel oficial, adminis­trativ, limba ta este utilizata ii confera un mare prestigiu.

Sunt multi romani care muncesc acum in Germania, de la zugravi pana la profesori universitari. Exista vreo legiferare in ceea ce-i priveste pe acesti emigranti romani?

In acest caz vorbim despre ideea egalitatii de tratament. De altfel, acesta este un principiu legiferat de documentele europene care reglementeaza circulatia libera a fortei de munca si de documentele de aderare ale Romaniei la Uniunea Europeana. Concret, un angajat roman in Germania are aceleasi drepturi si obligatii ca si ceilalti cetateni europeni care locuiesc si muncesc pe teritoriul Germaniei, adica va beneficia de remuneratiile si celelalte conditii de lucru stabilite de contractele colective de munca si de prevederile legale privind legislatia muncii si asigurarile sociale din Germania.

Sasii, care au plecat din Romania in Germania si care au avut cetatenie romana, sunt considerati minoritate? Presupun ca nu, desi situatia nu este aceeasi ca a unui roman care se repatriaza.

Sunt multi etnici de origine germana raspanditi in intreaga Europa, dar si pe celelalte continente, iar ei sunt pentru noi diaspora germana. Acestia nu sunt considerati minoritate si au toate drepturile pe care le are un cetatean german. Sigur, sunt diferente intre ei in functie de locul de unde s-au repatriat, de aceea sunt organizati in etno-grupuri, pentru ca sasii veniti din Ardeal, de exemplu, s-au asezat, in unele cazuri, compact, in zone care seamana cu Transilvania. Sasii traiesc si in Statele Unite, unde se afla mai multe zeci de mii de descendenti ai sasilor transilvaneni emigrati acolo in prima jumatate a secolului XX si sunt reuniti in mai multe organizatii. In Canada, Australia, Africa de Sud si Argentina, de asemenea, traiesc cateva grupuri de sasi.

Va rog sa ne spuneti care sunt reglementarile si situatia refugiatilor in Germania si in Uniunea Europeana. Exista tendinta de a controla aceasta invazie a emigrantilor musulmani?

Foarte complicata intrebare! Complicata si delicata la fel ca fenomenul acesta al emigrantilor din Siria si nordul Africii catre Europa. In opinia mea personala, subliniez, fiecare tara are pozitia sa politica fata de aceasta problema si isi reglementeaza potrivit intelegerilor comune, europene, atitudinea fata de refugiati. In Germania s-a inregistrat un salt al criminalitatii, insa exista un studiu in care se arata ca solicitantii de azil sunt considerati refugiati de razboi si au sanse relativ bune de sedere in Germania. Din pacate, 80% dintre ei nu au niciun fel de calificare, iar o parte si mai mare este analfabeta. De aceea, in Germania sunt tot mai multe voci impotriva acestei politici a refugiatilor care cred ca trebuie schimbata abordarea fenomenului.

 
  Alte titluri din categoria "Interviu"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 18
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Spiritualitate

  Interviu

  Caleidoscop

Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising