Home : Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE REVISTA DRITA GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
ProEtnica 2018. Sarbatorim impreuna!
Maria Oprea
 
Actualitate, NR. 18 - Septembrie 2018
 



Cea mai frumoasa editie a Festivalului ProEtnica a fost cea cu numarul XVI, desfasurata ca de obicei in centrul istoric al Sighisoarei. Unanim recunoscuta ca deosebita de catre dansatorii, cantaretii minoritatilor etnice, turistii statornici, de jurnalistii si prietenii ProEtnica, deveniti de-a lungul timpului grupul de fani ai cetatii medievale si ai festivalului, ea a lasat in inimile tuturor o imagine minunata. Nu stiu ce s-a petrecut diferit de data aceasta fata de editiile anterioare, dar atmosfera bucuriei de a fi impreuna, de celebrare a vietii, a muzicii a creat un sentiment unanim si participativ de autenticitate, de gratie sufleteasca. Poate ca soarele, culorile costumelor populare, zambetele publicului, horele din piata cetatii, zidurile au rezonat si au dat un plus de stralucire acestei sarbatori. Sau poate, subtil, fastul Centenarului Marii Uniri a Romaniei, care a lipsit in acest an aniversar, s-a insinuat discret in atmosfera de festival. „Sarbatorim impreuna!” Acesta a fost simbolul pe care, nestiut si involuntar, l-au purtat ca pe o emblema pe piept toti cei prezenti in cetate, in zilele ultimei decade a lunii august 2018. „Sarbatorim impreuna!”, iar formatiile muzicale si de dansuri au consimtit tainic la acest indemn. De-aici a venit, iata, gandul acesta de armonie, de consonanta si firesc, iar un sentiment de prietenie universala a plutit peste intreaga cetate a Sighisoarei. Albanezi, greci, evrei, armeni, croati, sarbi, rusi lipoveni, ucraineni, germani, maghiari, turci, bulgari, italieni, romi, cehi, slovaci, polonezi s.a. au cantat la fel ca altadata, dar totusi altfel. Au celebrat impreuna, majoritari si minoritari, tara in care traiesc si pe care o aniverseaza cu seninatatea si explozia de bucurie a dansurilor lor. Alaturi de etnicii din Romania s-au aflat si reprezentantii sorabilor din Germania si, stiti ce?, in momentele cand dansau pe ritmurile specifice acestei comunitati, in hora in care-i angrenau pe toti cei prezenti diferentele dispareau si se topeau in masa policroma de oameni. Au fost 600 de membri ai minoritatilor nationale care au sarbatorit impreuna diversitatea si bogatia culturala a Romaniei.
In acest context festiv, noul grup Serenada a prezentat dansuri albaneze din sudul tarii, iar standul ALAR a atras numerosi vizitatori, interesati de istoria si cultura Albaniei, de literatura si oportunitatile ei turistice. Frumoasele costume populare albaneze au fost remarcate la randul lor si nu putini au fost aceia dintre spectatori care s-au interesat de obiceiurile si traditiile din „Tara Vulturilor”, de limba si etnografia acestui popor.

Academia de vara

Festivalul a fost un bun prilej pentru profesorii si cercetatorii invitati la ProEtnica, in cadrul Academiei de Vara, de a dezbate teme referitoare la majoritate si minoritate, iar dintre acestia amintim pe Radu Carp, profesor la Facultatea de Studii Politice a Universitatii Bucuresti, si Meto Nowak, reprezentant al Comisariatului de Stat pentru Sorabi, din cadrul Ministerului Stiintei, Cercetarii si Culturii al Landului Brandenburg, Germania. A fost expusa, printre altele, o Panorama a minoritatilor nationale din Europa si a mijloacelor de protectie a acestora prin instrumente supranationale, a fost dezbatut Impactul prejudecatilor asupra dinamicii relatiilor majoritar-minoritare, in special in cazul convietuirii cu comunitatile romilor si prezentat Patrimoniul cultural imaterial si Sorbii din Lusatia / Germania - O noua constientizare a diversitatii culturale. Concluzia lucrarilor Academiei Interculturale de Vara ProEtnica a fost aceea ca, de-a lungul istoriei, relatiile interetnice au fost in continua schimbare, lucru valabil si astazi. Din acest motiv este nevoie, in primul rand, de cunoasterea specificului fiecarei minoritati, dar si de un dialog continuu pentru a gasi solutiile care satisfac interesele minoritatilor, fiind in acelasi timp in consonanta si sustinute si de catre majoritate.

In aceasta agora a minoritatilor au fost organizate expozitii de arta, standuri mestesugaresti si au fost proiectate doua filme memorabile ale regizorului Radu Gabrea, Cocosul decapitat si Poveste de dragoste. Liantul care i-a unit pe toti in horele diversitatii din piata cetatii a fost tobosarul neobosit, artistul plastic Dorin Stanciu, iar „securitatea” festivalului a cazut in sarcina lui Vlad Tepes, un personaj emblematic al Transilvaniei si Romaniei, interpretat de un actor. Sunt multe de relatat, de detaliat, dar spatiul impune o expunere lapidara a editei a XVI-a a festivalului. Important ramane spiritul comunitatilor care traiesc si impartasesc aceleasi principii bune si valori ale acestei tari, al carei Centenar il sarbatoresc impreuna.

 
  Alte titluri din categoria "Actualitate"


Masini romanesti la Tirana

Cerbul de aur a plecat la Tirana

Cupa Diversitatii la fotbal - editia a IV-a

ALAR la Bookfest Cluj-Napoca



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 18
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Spiritualitate

  Interviu

  Caleidoscop

Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising