Home : Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE REVISTA DRITA GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Scurta istorie a literaturii albaneze (8). Frang Bardhi - lexicograf, istoric si etnolog
Dr. Luan Topciu
 
Literatura, NR. 16 - Iulie 2018
 



Frang Bardhi (1606 -1643) a fost episcop, scriitor, lexicograf, folclorist si etnograf albanez. S-a nascut in regiunea Zadrima, Albania. Datele despre viata lui sunt putine. Se stie ca provenea dintr-o familie de clerici, traditie pe care o va urma si el, studiind teologia la Colegiul Catolic din Loreto si apoi la Propaganda Fides, in Italia. In 1635 a fost numit episcop al diocezei din Sapa (Albania).
In afara preocuparilor sale religioase, a fost interesat sa publice carti de filologie in limba albaneza, data fiind lipsa cu desavarsire a lucrarilor de acest gen in pragul secolului al XVII-lea, cand Albania se confrunta cu expansiunea politica, religioasa si culturala a Imperiului Otoman. In prefata dictionarului latin-albanez „Dictionarium Latino Epiroticum”, pe care il publica in 1635 la Roma, Bardhi isi exprima clar scopul elaborarii acestui dictionar, acela de a ajuta limba albaneza, „care se pierde si se strica cu orice zi ce trece...”. De altfel, intentiona ca acest dictionar sa vina in ajutorul slujitorilor bisericii catolice care nu cunosteau suficient de bine limba latina. Pe de alta parte, el spera ca acest demers al sau avea sa stimuleze aparitia altor carti in limba materna. Dictionarul contine termeni din sfera religioasa si termeni din fondul lexical principal al limbii albaneze, totalizand un numar de aproximativ 2.544 de cuvinte-titlu, traduse din latina in albaneza. Sunt cuprinse si numerale, toponime din Albania, precum si 100 de proverbe si expresii culese din diferite regiuni ale Albaniei. Asadar, Bardhi este primul lexicograf al limbii albaneze, marcand, in acelasi timp, si prima incercare in domeniul folclorului albanez. Din perspectiva istoriei limbii albaneze, acest dictionar reprezinta un document de mare interes stiintific, intrucat el semnaleaza o faza timpurie a istoriei limbii albaneze, mai ales prin cuvintele si trasaturile grama­ticale stravechi pe care le contine.
Situatia grea a oamenilor sub administratia otomana si dorinta lor de libertate, dar si progresul social si dezvoltarea culturii si limbii albaneze au fost preocupari constante ale lui Bardhi, fapt reflectat si in rapoartele pe care acesta i le trimitea Papei de la Roma. Frang Bardhi a fost intr-un conflict permanent cu cotropitorii otomani, aceasta aversiune reiesind din intreaga sa opera.
Cealalta carte a lui Frang Bardhi este consacrata lui Skanderbeg. A fost publicata in 1636, la Venetia, in limba in latina: „Georgius Castriottus Epirensis, vulgo Scanderbeg, epirotarum Principes”. In literatura albaneza este cunoscuta cu titlul ”Apologia lui Skan­derbeg”. Cartea este o analiza istorica a vietii si activitatii lui Skanderbeg, polemizand cu un episcop catolic din Bosnia, Tomko Marnavic, care, in 1631, publicase o brosura in care sustinea ca Skanderbeg nu era de origine albaneza, ci bosniaca, provenind chiar din familia Marnavic. Aceasta circumstanta ii confera acestei lucrari un spirit polemic ascutit si un stil energic. Argumentele prezentate de autor in favoarea originii albaneze a lui Skanderbeg erau sprijinite pe sursele istoriografice ale vremii, pe cronici si documente arhivale autentice si, nu in ultimul rand, pe intreaga creatie populara orala dedicata eroului national al albanezilor. Analiza datelor in maniera stiintifica si bogatia informatiilor au facut din aceasta carte o lucrare importanta a istoriografiei vremii. Autorul dovedeste calitatile unui istoric erudit si spirit umanist in abordarea subiectului, ramanand, asadar, sub inraurirea umanismului european si a prede­cesorilor sai albanezi, Marin Barleti, Dhimitër Frëngu etc. A murit la varsta de 37 de ani, intr-un moment in care putea fi foarte util pentru dezvoltarea culturii albaneze.

 
  Alte titluri din categoria "Literatura"


Papusa, un plus de Kadare

Proza albaneza de azi. Doua proze de Arbër Ahmetaj

Traducatorul Robert Shvarc si romanele lui E. M. Remarque



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 16
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Ethnos

  Spiritualitate

  Caleidoscop

Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising