Home : Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE REVISTA DRITA GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Mari regizori ai teatrului albanez - Generatia de aur
Maria Oprea
 
Cultura, NR. 19 - Octombrie 2018
 



In numarul trecut am facut un scurt istoric al Teatrului national albanez. Nascut din “cenusa razboiului”, acesta a parcurs in perioada postbelica toate etapele unei maturizari firesti, desi regimul comunist a taiat toate puntile care ar fi putut lega cultura albaneza de cea mondiala. Racordata firav la valorile spirituale ale lumii din cauza autoizolarii comuniste, Albania culturala a evoluat independent si sub presiune ideologica totalitarista, avand rare interferente cu spatiul artistic al batranului continent si curentele literare, teatrale, cinematografice etc. care s-au afirmat si dezvoltat pana in 1990.

Insa, odata cu liberalizarea si democratizarea so­cie­tatii, Albania a recuperat rapid asa zisele nealinieri si s-a conectat firesc la universul cultural al lumii, datorita circulatiei libere a valorilor. Astfel, putem vorbi acum despre o arta cu specific national care-si defineste in mod creativ si liber statutul, in toate domeniile de exprimare, existand aceasta intalnire benefica intre traditiile spirituale de pana in 1990 si orientarile actuale, aflate sub influenta noilor para­digme artistice. Dar acesta este numai un fragment al istoriei teatrului albanez. Pe teritoriul Albaniei s-au jucat spectacole inca din antichitate, marturie stau amfiteatrele din Butrint, Apolonia si Durrës, iar prima jumatate a secolului XX a reprezentat un inceput efervescent din punct de vedere cultural. Teatrul este unul dintre domeniile in care se resimte permanent daca o miscare artistica este conectata la schimbarile de pe scena mondiala, daca este in acord cu versiu­nile scenice novatoare, cu scenografiile de ultima ora etc. In randurile ce urmeaza vrem sa aducem un omagiu catorva dintre regizorii vechilor generatii, a caror activitate artistica a asigurat trainicia culturii teatrale albaneze, in pofida vremii sau a controlului totalitar.


Actorul si regizorul Pirro Mani, originar din Korcea, nascut la 14 aprilie 1932, este una dintre persona­litatile proeminente ale istoriei teatrului albanez. A studiat la Institutul de Stat pentru Arta Teatrala, GITIS, din Moscova, iar la intoarcere a fost numit regizor la Teatrul „Andon Zako Çajupi” din Korcea, unde a activat cu succes timp de opt ani. Din 1967 pana in 1992 a fost regizor la Teatrul National din Tirana, pe scena caruia a montat zeci de piese pentru care a fost onorat cu multe premii, cariera sa artistica numarand peste 80 de spectacole. Este apreciat ca un bun cunoscator al mizanscenei si ca maestrul care foloseste spatiile mari. Printre spectacolele memo­rabile semnate de Pirro Mani se regasesc „Fata muntilor“ de Loni Papa, „A doua fata“, de Dritëro Agolli, „Arturo Ui“, de Bertolt Brecht, „Generalul armatei moarte“, dramatizare dupa Ismail Kadare, „Inainte de proces“, de Ekrem Kryeziu, „A douaspre­zecea noapte“, de Shakespeare, „Prometeu“, de Eschil s.a. Pentru spectacolele montate si pentru filmele de lung metraj regizate, Pirro Mani a primit titlul de „Artist al Poporului”. In prezent, locuieste la New York, impreuna cu sotia, actrita Pavlina Mani, si familia.


Sokrat Mio (n. la Korcea, la 16 martie 1902 – d.14 august 1992), fratele pictorului Vangjush Mio, a fost unul dintre regizorii care au pus bazele directiei de scena albaneze, unul dintre pionierii regiei cu o contributie deosebita la dezvoltarea teatrului din aceasta tara. In 1923 a avut marele noroc sa-l vada pe scena, la Bucuresti, pe celebrul actor Alexander Moisiu, moment care l-a convins definitiv sa-si urmeze visul, acela de a face teatru. Astfel, in 1927, il aflam la Paris impreuna cu Kristo Kono (viitor compozitor, n.n.), la Conservatorul Hector Berlioz, clasa de violoncel, dupa care a urmat o scoala de muzica si arta dramatica. In 1933 se intoarce acasa si incepe sa activeze in miscarile de amatori din Korcea si Tirana, iar din 1945 monteaza in calitate de regizor spectacole in capitala Albaniei. Pana in 1953 a pus in scena 15 piese din repertoriul international. In 1950 s-a intors la Korça, unde si-a pus experienta in slujba dezvoltarii teatrului din localitatea natala.


Pandi Stillu (n.la 1 mai 1914, in Korcea – d.la 1 iunie 1970) este un celebru actor si regizor albanez care si-a inceput activitatea artistica in 1934. In 1937 a devenit student la Academia de Arta Dramatica din Bucuresti, pe care a absolvit-o in 1942, cand a inceput sa joace pe scena Teatrului National din capitala Romaniei. Timp de un an, cat a fost pe scena Nationalului bucurestean, Pandi Stillu a interpretat mai multe roluri in stagiunea respectiva si a urmat un curs de regie. In 1946 s-a intors la Korcea, unde a debutat cu “Flower House” in calitate de regizor, dupa care au urmat 33 de premiere montate in diferite orase ale tarii, precum „Pentru cei de pe mare”, „Vocea Americii”, „Pamantul nostru”, „O scrisoare pierduta”, „Burghezul gentilom”, „Regele Lear”, „Carnavalul Korcei”, “Moralitatea Doamnei Dulska” s.a. Conform colegilor, Pandi Stillu era creatorul care intuia toate subtilitatile unui text menite sa potenteze actorul, care se reinventa ca regizor pentru a-si exprima individualitatea artistica si stilul personal. Conform unor surse, el este cel care a pus in scena prima opera albaneza, „Mrika”, in 1959. A fost declarat “Artist al Poporului” post-mortem, in 1979.


Un alt artist care si-a pus amprenta pe dezvoltarea Teatrului National este Andrea Malo, actor, regizor si director in aceasta institutie. A venit in teatru in 1945, iar primul sau rol a fost in piesa “Topaz”, caruia i-au urmat alte 40 de personaje in diferite piese, memorabil fiind cel al dirigintelui postei din „Revi­zorul”. In calitate de regizor, Andrea Malo a pus in scena piesele „Furtuna”, de Shakespeare, „Alb si negru”, de F. Paçrami, „Nunta avocatului”, de Foqion Postoli, „Dupa moarte”, de Cajupi, „Fiul risipitor”, de George Ranet, „Casatoria”, de Gogol, “Nora”, de Ibsen, “Unchiul Vania”, de Cehov. A primit titlul de “Artist emerit”.


Printre regizorii care au avut de indurat prigoana comunista s-a aflat Kujtim Spahivogli (n.la 30 iunie 1932, la Lushnja - d. la 7 iulie 1987 la Tirana), actor celebru in Albania postbelica. Dupa studii stralucite facute in Uniunea Sovietica, este angajat la Teatrul National, unde primul sau rol a fost Cercinski din „Orele Kremlinului”, urmat de o paleta diversa de personaje, in „Majlinda“, „Pe de alta parte“, „Hamlet“ s.a. Concomitent, muncind pana la epuizare ca profesor la Institutul de Arta si ca regizor, a montat multe piese precum „Ciudatul“, „Nevestele vesele din Windsor“, „Furtuna“, „Casa de pe bulevard“, „Lumina“, „Carnavalul Korcei“, „Cerul rosu“, ceea ce l-a facut sa ramana in istoria teatrului ca “fondatorul cuvantului artistic”. Spahivogli a fost, de asemenea, creatorul si directorul „Teatrului pentru tineret”, infiintat la Institutul de Arta, printre piesele pe care le-a regizat aici fiind cunoscuta comedie „Baia”, de Maia­kovski. Dar cenzura comunista, aflata sub directa conducere a partidului comunist, l-a condamnat (in anul 1972) pe Spahivogli, alaturi de ziaristul si poli­ti­cianul Todi Lubonja, pentru de­­vi­a­tio­­nism de la linia oficiala. In 1973 a fost obligat sa paraseasca teatrul, luandu-i-se dreptul de a mai avea de-a face cu scena si fiind trimis ca muncitor necalificat in orasul Fier. Este un reper in drama­turgia si literatura albaneza, cunoscut nu numai pentru activitatea regizorala, ci si pentru drama proprie “Un coleg din clasa noastra”, pentru poeziile, eseurile si articolele sale. A murit la 55 de ani, bolnav si uitat de toti. In anii 1990 i s-a decernat titlul de „Artist al Poporului”.


Si regizorul Mihal Luarasi (n. la 16 septembrie 1929, la Korcea - d. la 30 octombrie 2017) a fost una dintre victimele regimului comunist. A urmat studiile la Liceul „Jordan Misja“ din Tirana si la Academia de Teatru si Film din Budapesta, Ungaria. Debutul ca regizor, cu tragedia lui Schiller „Intriga si iubire“, din 1957, montata la Teatrul National, i-a adus un mare succes, spectacolul ramanand sapte ani in repertoriu si jucandu-se de peste 300 de ori. Alaturi de Spahivogli si Mani, Mihal Luarasi este unul dintre cei trei mari regizori ai „Generatiei de aur” din perioada 1957- 1973. El a pus in scena „Dragonul Dragobiei“, „Vulpea si strugurii“ (piesa castigatoare a premiilor Festivalului national de teatru), „Varsta alba“, „Locatarii de la scara 6“, „Strazi ocolitoare“, „O asa iubire“. In 1973 a pus in scena piesa lui Tennessee Williams „Orfeu in infern“, spectacol interzis inca din timpul repetitiilor. Regizeaza la Korcea drama „Pete intunecate“, cu care castiga premii la cea de-a patra editie a Festivalului national de teatru din 1969. Imediat ce a vazut piesa, dictatorul cumunist Enver Hodja a decretat-o un act ostil, dusmanos. A continuat sa lucreze la Korcea si Durrës, montand piese memorabile ca „Invincibilul“, „Dupa doi ani“, „Flacara in casa“. In 1972, la Teatrul „A. Moisiu” din Durrës a regizat piesa „Problema inginerului Saimir“, de Fadil Lubonja, in urma careia Hodja nu l-a mai iertat pentru „pacatul“ nealinierii la politica partidului si a ordonat arestarea sa, fiind condamnat la opt ani de inchisoare. Dupa eliberarea din puscarie, a lucrat ca decorator pana in 1990. Dupa acest an, a montat piese la Budapesta si Tirana si a regizat cateva spectacole grandioase la Opera Nationala, ca „Traviata”, „Carmen”, „Primavara”, „Opera de trei parale”. In acelasi timp, a publicat in Ungaria si in presa albaneza articole despre teatru si piese, iar in 2003 ii apare cartea „Teatrul National la rascruce“, apoi volumul „Memoria nu doarme niciodata“. S-a stins din viata la 30 octombrie 2017.


Teatrul albanez a avut o generatie de mari regizori, a caror cariera artistica a fost sugrumata, in cele mai multe cazuri, de ideologia de partid si de condamna­rile nemiloase si absurde dispuse de un dictator paranoic. Dar, in urma acestora raman niste creatii memorabile, de la care tanara garnitura de regizori are ce invata.

 
  Alte titluri din categoria "Cultura"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 19
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Spiritualitate

  Interviu

  Caleidoscop

Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising