Home : Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE REVISTA DRITA GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Ylljet Aliçka: Internationalii. Cand aroganta intalneste ignoranta
Maria Oprea
 
Literatura, NR. 18 - Septembrie 2018
 



La 10 ani dupa publicarea cu succes a romanului satiric despre comunitatea internationala din Albania, scriitorul si fostul diplomat Ylljet Aliçka a publicat cartea „Internationalii” in limba engleza, dupa ce anterior aparuse in limba franceza.

Intr-un interviu acordat revistei Europa, o publicatie a Institutului Albanez pentru Studii Internationale, Ylljet Aliçka spune ca personajele romanului sau includ oficialii internationali care adesea sunt anonimi in tarile de origine, dar dupa sosirea in Albania, dupa „ce inteleg stradaniile depuse de aceasta tara si locuitorii ei pentru progres si dezvoltare”, viata lor are un nou inteles. “Acesta este motivul pentru care multora dintre internationali le este greu sa plece din misiunea din Albania”, explica Ylljet Aliçka, acum in varsta de 65 de ani, profesor universitar si fost ambasador in Franta, in perioada 2007 - 2013. Ro­manul este axat pe traumele pe care multi albanezi le indura din cauza rasismului si discriminarii, a unor stereotipuri preluate fara o cunoastere reala a lor. Ei se confrunta cu aroganta amestecata adesea cu ignoranta strainilor din locurile unde albanezii traiesc sau muncesc.
Autorul marturiseste ca a fost preocupat de un sentiment obsesiv de care nu stia cum sa scape, iar rezolvarea a venit prin scrierea acestui roman, unde este firesc ca, direct sau indirect, problemele individuale sa aiba o dimensiune mai mare fata de realitate. O tematica in care sunt cuprinse prin comparatie principii ale organismelor internationale sau reguli universale neajustate si neadaptate cazurilor ori situatiilor specifice. S-a intrebat daca exista o masura in a evalua diferentele culturale dintre tarile aflate in tranzitie, cum este Albania si, prin urmare, daca e just recursul la inegalitate si discri­minare, intr-o perioada in care este promovat principiul ca fiecare cultura poarta valorile ei individuale. Munca in diplomatie, experienta vietii, contactele cu metropola culturii franceze l-au ajutat sa inteleaga mai bine ca albanezii nu sunt nici mai buni, nici mai rai decat ceilalti, ca glorificarea necon­ditionata a tot ce vine din strainatate si supunerea servila fata de ea promoveaza dezarti­culari si fac sa apara sentimentul inferioritatii.
Sigur, cartea a generat reactii de tot felul, cele mai multe negative, cauzand probleme personale sau preocupari serioase cum a fost faptul ca cineva l-a amenintat ca-l va da in judecata sau altul care a depus o plangere oficiala la cele mai inalte institutii albaneze pentru a se „interzice cartea si pedepsi autorul”. Membrii mai in varsta ai administratiei albaneze au respins aceasta propunere, aparand autorul, iar sprijin in respectarea dreptului la opinie si a libertatii de expresie a venit si din partea unor autoritati internationale.

Nu exista nicio indoiala ca, dupa prabusirea regimului comunist, supravietuirea Albaniei ar fi fost amenintata enorm fara asistenta comunitatii internationale, este de parere scriitorul Ylljet Aliçka, sustinere venita in principal din partea a doi aliati strategici ai acesteia, SUA si Uniunea Europeana. Dar, pe de alta parte, imaginea negativa a Albaniei si albanezilor care a dominat mediul international, in ciuda imbunatatirii ei, este cu adevarat alarmanta. Perceptia aceasta, aso­ciata cu dezamagirile si deziluziile individuale, a condus, uneori, atat la o bariera institutionala, cat si la una politica. In paranteza fie spus, criza politica din 1997, cauzata de prabusirea jocurilor piramidale si asaltul nemaiintalnit al crimei organizate generate de traficul de droguri au stat la baza multor retorici nefavorabile.
„Fara a elimina fenomenele negative create de o parte a societatii albaneze, acasa si in afara, adica acele valori si contra-valori pe care societatea albaneza le mosteneste sau le conserva in prezent, fara a neglija sprijinul international nepretuit acordat Albaniei, cred ca o parte considerabila a raspunderii legate de cliseele care privesc imaginea negativa a Albaniei si a albanezilor este detinuta de straini”.
Una dintre concluziile acestei carti este aceea ca atata timp cat unii straini vor raspandi artificial stereotipuri despre Albania, cu atata vor creste privilegiile si avantajele financiare si economice ale unor corporatii.

“Umorul dezvaluie portretul unei absurditati mentale, cartea preia un ton orwellian care suna autentic in experienta Balcanilor”. (Heather MacNeill, Fringe Magazine, Chicago)

“Scrisa pe un ton aparent neutru, el reuseste sa evoce o realitate care pare atat ridicola, cat si terifianta, si permite povestilor sa se deruleze sincer.” (Ismail Kadare despre Internationalii)

 
  Alte titluri din categoria "Literatura"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 18
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Spiritualitate

  Interviu

  Caleidoscop

Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising