Home : Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE REVISTA DRITA GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Literatura din spatele gratiilor. Dictatura a trimis la moarte sau in puscarie 146 de scriitori si artisti pentru delictul de opinie
Marius Dobrescu
 
Literatura, NR. 16 - Iulie 2018
 



Pentru istoricii comunismului european nu mai e de mult un secret ca regimul instaurat la carma Albaniei dupa 1945, condus de Enver Hodja, a exterminat, in cei 45 de ani cat a condus aceasta tara, mare parte dintre intelectualii care nu s-au aliniat politicii partidului.

Oficial, au fost 146 de artisti (scriitori, traducatori, pictori, jurnalisti, ba chiar si preoti) condamnati la pedepse grele de “tribunalele poporului”, dar in realitate nu stie nimeni cati intelectuali au fost exterminati de acest regim criminal. Presa albaneza scoate abia acum, una dupa alta, dovezile acestor crime ce nu pot fi prescrise niciodata. Vom aminti aici doar pe cativa dintre oamenii de litere supusi persecutiilor pentru delicte de opinie in perioada 1945-1990.


Jusuf Vrioni (traducator si scriitor). Omul care s a straduit o viata intreaga sa faca cunoscuta in lume literatura albaneza. Este cel care a tradus in limbi straine cartile lui Migjeni si ale marelui scriitor Ismail Kadare. Jusuf Vrioni s-a nascut pe 16 martie 1916, in insula Corfu. A absolvit cursurile a trei universitati franceze. In anul 1939 s-a intors in Albania, unde a fost angajat de Ministerul de Externe albanez si trimis la ambasada de la Roma. In martie 1945 primeste ordin de mobilizare in armata si se prezinta la unitatea sa, Brigada a 16-a de Atac. Odata cu instaurarea puterii comuniste si represaliile asupra celor care colaborasera cu regimul regelui Zogu, Vrioni este arestat pe 13 septembrie 1947. In acelasi timp, mama sa este trimisa in lagarul de munca de la Fier. Este judecat abia dupa trei ani si condamnat la 15 ani de inchisoare. Una dintre acuze este ca ar fi fost agent al Frantei. Ca detinut a luat parte la lucrarile de desecare a mlastinilor de la Tërbuf si la construirea aeroportului Rinas. Este eliberat conditionat in decembrie 1959. Dupa 1991 a fost numit ambasador al Albaniei in Franta, unde a si murit la varsta de 85 de ani.

Visar Zhiti (poet) S-a nascut pe 2 decembrie 1952 la Durrës si a crescut la Lushnja, unde a absolvit liceul. A studiat la Facultatea de limba si literatura albaneza din Shkodra, iar cativa ani dupa aceea a lucrat ca profesor la Kukës. In 1973 trimite la editura, pentru publicare, volumul de poezii “Rapsodia vietii trandafirilor”. In ziua de 8 noiembrie 1979, in urma denuntului unuia dintre redactorii de la editura “Naim Frashëri”, este arestat. Acuza principala impotriva lui a fost ca “innegreste realitatea realismului socialist si are aluzii critice la adresa partidului si a conducerii sale”. O felicitare trimisa prietenului sau, poetul Frederik Reshpija, a fost considerata de asemenea “dusmanoasa”. Pentru a-i documenta cat mai bine dosarul, Securitatea albaneza i-a obligat pe cativa colegi profesori sa depuna marturie impotriva sa. In 1980 este condamnat la 10 ani de inchisoare. A fost eliberat conditionat in anul 1987 si trimis sa munceasca la fabrica de caramizi din Lushnja. Dupa anul 1991 a intrat in diplomatie si actualmente este un scriitor de succes.

Musine Kokalari (scriitoare). Nascuta pe 10 februarie 1917 la Adale, in Turcia. In anul 1921 familia sa se intoarce in Albania. In 1937, Musine absolva liceul “Regina Mama” si pleaca la studii la Roma, in Italia. Si-a publicat prima carte, “Ce-mi spune batrana mama”, in anul 1939. In anul 1943, impreuna cu cativa prieteni, intemeiaza Partidul Social-Democratkur Un an mai tarziu prin stradaniile ei, apare primul numar al ziarului “Vocea Libertatii”. In 12 noiembrie 1944 au fost impuscati de catre fortele comuniste cei doi frati ai ei, Muntaz si Vesim Kokalari. Patru zile mai tarziu, a fost arestata si ea si tinuta in arest 17 zile. In luna ianuarie 1945 i-a fost publicat al treilea volum, “Pe valurile vietii”. Pe 23 ianuarie 1946 este arestata pentru a doua oara, iar Tribunalul Poporului o condamna la 20 de ani de inchisoare pentru activitati disidente. In anul 1961 este eliberata si internata in lagarul de munca de la Rrëshen. Se imbolnaveste de cancer in 1981 si moare doi ani mai tarziu.

Arshi Pipa (ziarist, critic literar). A trebuit sa se schimbe regimul politic pentru a putea fi apreciat, caci in anii dictaturii comuniste a fost considerat “diversionist”. Arshi Pipa s-a nascut la Shkodra in 1920. Si-a terminat studiile in 1942 si a facut un doctorat in filosofie. In 1941 a fost numit profesor de filosofie la Liceul de Stat din Tirana. In 1946 a fost arestat pentru vina de a nu fi acceptat preceptele ideologiei comuniste. Perioada 1946-1956 a petrecut-o in inchisorile regimului si in lagarele de munca. In 1957 s-a refugiat in Iugoslavia, unde a cerut azil politic. In perioada aceea a tradus in limba albaneza o antologie a poeziei latine. A emigrat in Statele Unite in 1958, unde a predat limba italiana. A fost critic literar si traducator. A decedat in SUA, in 1997.

Pr. Anton Harapi (cleric catolic si scriitor).
Pozitia lui contra regimului comunist avea sa-l trimita in fata plutonului de executie. S-a nascut la Shiroka, langa Shkodra, in 1888. Studiile superioare le-a absolvit la Viena. Mai intai a slujit ca preot la Gruda, in Muntenegru, iar apoi a fost numit director al Colegiului Franciscan din Shkodra. A predat filosofia la Liceul ”Illyricum”, in perioada 1941-1943. Pe 13 septembrie 1943 a fost numit membru al Inaltului Consiliu de Regenta, unde a ramas pana la sfarsitul anului 1944. Dupa victoria comunistilor, a fost obligat sa se ascunda in padurile din zona Dukagjin, in satul Pulth-Plon, unde a incercat sa organizeze rezistenta nationalista impotriva regimului comunist. In iunie 1945 este capturat intamplator in locuinta in care se ascundea. Prin hotararea din data de 19 februarie 1946 a Tribunalului special a fost declarat criminal de razboi si dusman al poporului. A fost condamnat la moarte si executat in ziua urmatoare. Este autorul unor poeme de mari dimensiuni in proza, in care slaveste spiritul national si traditiile albaneze.

Vinçens Prenushi (cleric catolic si poet).
Cu numele sau poate incepe orice lista a martirilor anticomunisti albanezi. Era de ajuns sa pronunti un cuvant care sa contrazica ideologia oficiala pentru a fi condamnat la ani grei de puscarie, iar familia sa-ti fie prigonita ani in sir. Aceasta soarta a avut-o si poetul Vinçens Prenushi. S-a nascut la Shkodra, la 4 septembrie 1885. Studiile de teologie si filosofie le-a absolvit in Tirol (Austria). Cunostea multe limbi straine si avea o cultura vasta. A publicat in 1911, la Sarajevo, primul volum din seria “Visaret e kombit” (Comorile poporului), cu titlul “Kangë popullore gegnishte” (Cantece populare gheghe). A tradus din mari scriitori europeni: Dante, Sienkiewicz si din literatura germana. In 1947 i se insceneaza un proces si este condamnat la 20 de ani de inchisoare. Nu rezista decat doi, caci la 19 martie 1949 moare bolnav de plamani. Dupa 1991 este declarat “Martir al Democratiei (1993).

Petro Marko (scriitor) Nu exista un alt exemplu in literatura albaneza in care scriitorul sa se identifice atat de mult cu omul, precum in cazul lui Petro Marko. Prin romanele lui, Petro Marko a intrat in randul marilor personalitati ale literaturii albaneze, desi in timpul vietii a fost unul dintre cei mai persecutati scriitori de catre regimul comunist. Chiar daca a fost voluntar in Razboiul Civil din Spania si intemnitat de fascistii italieni, la intoarcerea in Albania enverista el va trai cativa dintre cei mai grei ani ai vietii in puscariile regimului pentru care luptase mai mult de zece ani in Europa si Albania. Si asta pentru ca nu s-a impacat niciodata cu dictatura proaspat instalata in tara si nici cu dictatul impus Albaniei de catre comunistii iugoslavi. A decedat in decembrie 1991, in Albania.

Kasëm Trebeshina (scriitor). Kasëm Trebeshina a fost recunoscut ca om al scrisului in ultimul deceniu al sec. al XX-lea. Participant activ la Razboiul de Eliberare Nationala inca de la o varsta frageda, el nu s-a impacat niciodata cu dictatura celui care a condus tara si partidul vreme de patru decenii: Enver Hodja. A facut opozitie deschisa, ridicand glasul impotriva directiei in care partidul ducea literatura si arta. Pentru pozitia sa a fost condamnat la ani grei de puscarie, iar opera sa a ramas needitata multe decenii la rand. Prin scrisoarea sa deschisa, adresata lui Hodja la 5 octombrie 1953, el a denuntat instalarea dictaturii comuniste si a realismului socialist in arta, pe care l-a calificat drept cea mai odioasa cenzura. “Anotimpul anotimpurilor” este opera sa cea mai reprezentativa (dintre cele editate pana cum), carte care a atras atentia criticilor si a cercetatorilor din literatura. Si, chiar daca persecutiile repetate l-au facut sa sufere fizic, opera lui, chiar si cea needitata, si-a aratat valoarea dupa anii ’90. A decedat la Ankara, in 2017, la varsta de 91 de ani.

Pr. Zef Pllumi (cleric catolic si scriitor).
Este considerat una dintre marile personalitati ale poporului albanez. S-a nascut in 1924, la Lezha, si a murit la 26 septembrie 2007 la Roma. Avea numai 22 de ani cand, la sfarsitul anului 1946, este arestat si condamnat la trei ani de inchisoare, petrecuti in lagarele odioase de la Beden si Orman-Pojani. Motivul arestarii a fost (conform marturi­sirilor sale) acela ca, fiind secretarul personal al reprezentantului papal, ar fi putut cunoaste multe dintre secretele bisericii catolice din Albania. In anul 1967 este arestat din nou si condamnat la 23 de ani de inchisoare. Dupa 1991 si-a reinceput activitatea de cleric la biserica Shna Ndou din Tirana. Sunt anii unei intense activitati scriitoricesti, cand ii apare trilogia “Rrno vetëm për me tregue” (Sa traiesti pentru a povesti), volumul ”Françeska­nët e mëdhenj” (Mari franciscani) s.a. In anul 2006, presedintele albanez Alfred Moisiu i-a conferit Ordinul “Onoarea Poporului”. A inchis ochii la 26 septembrie 2007 la spitalul Gemelli, din Roma, si a fost inhumat patru zile mai tarziu, la Shkodra.
Acestia sunt, desigur, cei mai cunoscuti scriitori si preoti catolici supusi represaliilor politice ale odiosului regim comunist din Albania. Dar arhivele istorice mai au multe de povestit, caci cercetarea lor este abia la inceput.

 
  Alte titluri din categoria "Literatura"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 16
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Ethnos

  Spiritualitate

  Caleidoscop

Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising