Home : Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE REVISTA DRITA GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Miraculoasa Albanie
Florin Colonas
 
Cultura, NR. 16 - Iulie 2018
 



In anul 1905 aparea la Bucuresti, la „Stabilimentul grafic Euf. N. Miulescu et comp.”, din strada Karage­orgevici nr. 2, lucrarea lui C.S. Constante intitulata „Spre Albania – impresiuni, obiceiuri, moravuri”. Este vorba despre un volum de 212 pagini, format A5, cu coperte brosate, coperta intai fiind in doua culori (rosu si negru).
Spre deosebire de alte aparitii editoriale cu acelasi subiect, nu aflam in cuprinsul cartii imagini fotografice, care s-au dovedit de cele mai multe ori incitante. Cu exceptia imaginii acelui luptator de pe coperta, exista un total vid imagistic. Lucrarea ii este dedicata marelui om politic „Take Ionescu – fost Ministru al Instructiunii Publice si al Cultelor, pentru interesul ce poarta chestiunii nationale din Macedonia”.
Conform propriei marturisiri, autorul efectua o calatorie la Prizren (Kosova de astazi) unde avea misiunea de a infiinta o scoala romaneasca.
Apropo de carti, este relatat episodul petrecut intre frontiera sarba (gara Ristovat) pana la cea turceasca (gara Zibefce), in care se subliniaza rigiditatea oficialitatilor turce cand subiectul il reprezentau cartile. Autorul isi pune un fes pentru a nu fi considerat revolutionar, dar agentul vamal ii cotrobaie prin cufar. Cartile fura scoase pentru a fi trimise la autoritatile vilaietului. Continuand sa scotoceasca printre lucruri gasi un pachet de vederi, dar si cu nuduri. Furios, agentul incepu sa zbiere si sa ameninte pentru tentativa de a fi introdus in Turcia „blestemate de ilustrate”, acestea fiind interzise in Imperiul lui Abdul-Hamid.
Este dintr-un inceput subliniat faptul ca legile Imperiului n-au nici o valoare in Albania, unde totul „se face si se desface” din vechi obiceiuri consacrate prin uz din timpuri imemoriale. Ocupandu-se de Nordul Albaniei, ni se relateaza faptul ca la turci nu se introdusesera inca mandatele postale, iar banii erau paziti de jandarmi, proveniti din fosti banditi, care fiind in relatii cu diferite triburi de banditi activi asigurau astfel o buna siguranta… banilor… Clientii magazinelor erau inarmati fie cu pusca, fie cu revolvere de mare calibru. Se puteau impusca intre ei si pentru o gluma malitioasa.
Escale la Prizren, de pe raul Remi-Marita, afluent al Drinului Alb. Este al doilea oras important dupa Skopje in vilaietul Kosova, avand cam 12.000 de suflete.
Dupa descrierea geografica a tinutului Albaniei, a influentelor elene si turcesti asupra civilizatiei, limbii, moravurilor, autorul dezbate si elementele limbii romanesti intrate in denumiri geografice sau limba vorbita, dezbatandu-se si scrieri ale lui B.P. Hasdeu in comparatie cu Pouqueville, fost consul francez pe teritoriul albanez.
Este prezentata femeia ghega (din zona de nord a Albaniei, Kosova, n.red.), ocupatiile ei, casatoria, nasterea si moartea. Sa nu uitam in legatura cu ultimele trei evenimente ale vietii lucrarile lui Simion Florea Marian, elemente de referinta pentru cultura romana. In Albania, casatoria este sinonima cu cumpararea, spune autorul. Dupa ceremonia casatoriei, mireasa este condusa pe cal la casa mirelui, pe care-l vede pentru intaia oara. In fruntea nuntasilor merge stegarul, care are un mar infipt in varful stindardului.
Calul miresei este condus de catre tatal sau fratele ei, mireasa avand fata acoperita, orientarea devenind astfel dificila. Dupa aceea urmeaza calul cu zestrea, apoi cuscrii calare, toti cu pusca pe umar. Parintii mirelui ies in intampinarea miresei pana la jumatatea parcursu­lui. Spectaculos ritual! Cand femeia albaneza devine mama, de-abia atunci ea capata adevarata afectiune din partea tuturor, incepand o viata noua.
C.S. Constante remarca faptul ca nu poti vedea vreodata un albanez separandu-se de armele lui. Fiecare are doua pistoale, un iatagan si o pusca lunga. Este, bineinteles, descrisa „Bessa-Bes” – ceea ce se traducea prin „Onoarea mea”, lucru sfant la albanezul de rand.
In final, autorul face o sinteza asupra caracterului albanezului de rand: „mandru si inteligent, sincer si devotat, razboinic si cavaler”. Scurt si cuprinzator! Sa nu uitam ca lucrarea lui Constante a aparut cu un deceniu inaintea proclamarii Independentei de Stat a Albaniei si este cu atat mai valoroasa sublinierea conform careia albanezii, tinzand spre acest inalt ideal, au considerat ca pentru a-l realiza trebuie sa se depuna efortul de a ridica nivelul de educatie si cultura al populatiei, care se afla intr-o stare teribila de inapoiere civilizationala.
In carte se vorbeste despre patriotul Nikolla N. Nacio, foarte activ in Bucuresti, ca si despre fratii Frashëri, al caror rol cultural este major in literatura si limba albaneza. De asemenea, este remarcabila aducerea in paginile cartii a recunoasterii faptului ca la Bucuresti comunitatea albaneza s-a bucurat de sprijinul si stima populatiei locale, care a ajutat-o sa se integreze in societatea romaneasca, amintindu-se de „Societatea Drita” (1884), al carei scop era dezvoltarea limbii albaneze. In acest mod s-au tiparit carti didactice si stiintifice si s-a inlesnit deschiderea de scoli in Albania, care au fost inzestrate cu toate cele trebuincioase studiului. De altfel, prima scoala de la Korça a beneficiat de manuale romanesti si, cu toate exigentele vamale turcesti, manualele au ajuns la destinatie, realizandu-si nobila lor misiune. La Bucuresti, albanezii vor avea si o biserica proprie la care va sluji si ilustrul Fan S. Noli.
Peste o jumatate de secol, dupa aceasta aparitie editoriala, la Bucuresti au inceput sa soseasca la studii universitare tineri albanezi. Apoi au venit medici la specializare, iar de decenii masteranzii si doctoranzii albanezi sunt bine reprezentati in cele mai dificile discipline ale invatamantului superior din Romania.

 
  Alte titluri din categoria "Cultura"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 16
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Ethnos

  Spiritualitate

  Caleidoscop

Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising