Home : Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE REVISTA DRITA GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Arheologia submarina devine atractie turistica
Marius Dobrescu
 
Caleidoscop, NR. 18 - Septembrie 2018
 



Expeditiile arheologice de pe litoralul albanez nu sunt o noutate. Se stie ca aici au existat, in antichitate, colonii comerciale grecesti, iar dupa cucerirea romana s-au dezvoltat centre urbane complexe, ale caror urme se mai vad si astazi. Si nu doar la Apolonia si Butrint. Noile descoperiri facute in zona orasului turistic Durrës confirma presupunerea oamenilor de stiinta ca descoperirile sunt abia la inceput. Ramasitele unui atelier de fabricat ceramica, cioburi si oale antice, precum si doua pietre-greutati sunt elementele care i-au facut pe arheologi sa creada ca sunt pe urmele unui oras antic la Kepi i Rodonit, la nici 50 de km de capitala Tirana.

Kepi i Rodonit este o peninsula care intra ca un cui in apele Marii Adriatice, pe care natura virgina, plaja, bisericuta din apropiere si fortificatiile construite de Skanderbeg au facut-o cunoscuta celor care prefera vacantele in locuri mai putin populate. Aici, apele marii sunt atat de limpezi, incat poti vedea chiar si o moneda aflata la zece metri pe fundul marii. Iar malul inalt, acoperit cu vegetatie mediteraneana, si plaja cu nisip fin alcatuiesc un peisaj pe care nu-l vei uita multa vreme. Dar Kepi i Rodonit a devenit o atractie nu numai pentru turisti, caci, in urma descoperirilor recente facute aici, locul a intrat pe lista de interes a arheologilor litoralului albanez. Mai ales de cand s-a aflat ca in apropierea tarmului au fost identificate doua galere scufundate in urma cu circa 2300 de ani. Aceasta descoperire de senzatie i a convins pe specialisti ca locul are potential arheologic si, prin urmare, au fost initiate deja sondaje si cercetari submarine care dau dreptate istoricilor.
In apropierea cuptorului de ars vase ceramice si a celorlalte obiecte, printre care si cele doua pietre-greutati de balanta, au fost descoperite si resturi de materiale de constructie, adaugand alte dovezi ale existentei aici a unei localitati antice datand din sec. al IV-lea i. Hr.
“Cautam o asezare urbana, confirmata de cantitatea mare de resturi de caramizi si tigle, produse datate in sec.IV i.Hr. si descoperite in zona in care se afla biserica Shna Ndou, pe malul marii”, a declarat pentru presa prof. dr. Eduard Shehi, arheolog specializat in perioada romana. Mobilizati de descoperirile de pana acum si cu speranta de a extinde lucrarile, cercetatorii cred ca o parte din situl descoperit poate fi declarata parc natural, turistic si arheologic. In felul acesta, el va fi protejat de distrugeri si lucrarile edilitare neautorizate. Specialistii considera ca posibila asezare umana trebuie cautata pe unul dintre dealurile acoperite complet in acest moment de tufisuri, dar dovezile vor iesi la suprafata odata cu primele sapaturi. Solicitarea lor a fost acceptata de Institutul de Arheologie, iar primele sapaturi vor avea loc in septembrie.
Kepi i Rodonit este una dintre zonele cele mai atragatoare ale litoralului albanez si se crede ca, in urma cu secole, aici a existat un centru locuit ilir, acum greu de identificat, pe care arheologii spera sa-l poata gasi. Desi lucrarile nu au demarat inca, informatiile culese pana la aceasta ora din sondajele exploratorii din ultimele saptamani le dau sperante istoricilor.
Cercetarile in aceasta zona au debutat dupa ce, in urma cu cinci ani, cand a inceput monitorizarea litoralului, arheologul scafandru Adrian Anastasi a descoperit in zona relicvele a doua vase comerciale grecesti. “In timpul scufundarilor am descoperit ramasitele a doua corabii pe care le-am datat in sec. IV-III i. Hr., a declarat dr. Adrian Anastasi. Presupunem ca, in urma cu mai mult de 2300 de ani, aceste corabii, pe care le-am numit simbolic Rodon 1 si Rodon 2, transportau la Durrës si la alte destinatii mediteraneene incarcaturi amestecate in amfore corintice, dar si caramizi, tigle si ceramica fina.” Acestor descoperiri li s-au adaugat elementele de plumb ale ancorelor. Specialistii cred ca, in ultimii 20 de ani, obiecte arheologice din jurul zonei Kepi i Rodonit au fost traficate intens.
Si totusi, zona Kepi i Rodonit era un teritoriu cunoscut pentru specialistii acestui domeniu stiintific. Au existat cativa istorici albanezi care au atras atentia, cu cateva decenii in urma chiar, asupra potentialului arheologic al tinutului. Dar sondajele exploratorii facute in aceasta primavara creeaza o imagine noua asupra trecutului indepartat al acestui teritoriu udat din trei parti de apele marii. Dupa cum se crede, in afara cetatii lui Skanderbeg, care este locul cel mai cunoscut de turistii ce cauta sa descopere atractii si locuri de vizitat, cercetatorii iau in considerare deja si existenta unui far maritim. Vestigiile arheologice sunt confirmate si de marturiile scrise si hartile intocmite de cercetatori straini la sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX. O alta directie in care se indreapta cercetarile arheologilor sunt ruinele manastirii Sf. Clara, unde se stie ca a stat pana la sfarsitul zilelor ei Mamica, sora eroului national albanez Skanderbeg. Arheologii banuiesc ca locul pe care a existat manastirea coincide cu cel in care se afla acum biserica Shna Ndou.
Kepi i Rodonit constituie una dintre zonele mai putin cunoscute si asaltate de turisti ale litoralului albanez. Izolarea aproape completa a pastrat neatinsa vegetatia mediteraneana si relieful tarmului, supus doar eroziunii puternice a Marii Adriatice. Aceasta minune a naturii poate fi vizitata liber numai de cativa ani incoace, si asta datorita faptului ca a fost construita o sosea noua care leaga acest tinut de localitatile din jur. Numai ca aceasta realitate are si o parte mai putin buna: s-a deschis astfel posibilitatea edificarii unor constructii in mod haotic si fara autorizatie, ceea ce s-a petrecut de altfel si in alte zone ale litoralului din zona Durrës.
Arheologii spera ca descoperirile de pana acum si cele care vor urma pot servi ca un prim pas in vederea reconsiderarii statutului acestui areal, crearii unui parc natural cu elemente arheologice, care ar putea fi vizitat in orice anotimp si ar putea da un nou impuls turismului din zona. Cercetarile de pana acum au evidentiat posibilitatea existentei aici a ruinelor unui centru de productie ilir, iar crearea unui parc natural-arheologic va beneficia in plus si de elementele arheologiei submarine.

 
  Alte titluri din categoria "Caleidoscop"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 18
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Spiritualitate

  Interviu

  Caleidoscop

Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising