Home : Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE REVISTA DRITA GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
10 Mai 2018 - 113 ani de la recunoasterea minoritatii romane in Imperiul Otoman
pr. Gruia-Mihail Zamfirescu
 
Spiritualitate, NR. 16 - Iulie 2018
 



In Balcani, dupa castigarea independentei si formarea unor state nationale in decursul sec. al XIX-lea, la sfarsitul acestuia si inceputul sec. al XX-lea lupta pentru ocuparea de noi teritorii din muribundul Imperiu Otoman a continuat. Acesta se intindea inca in Albania de astazi, Thesalia, Epir, Macedonia si Sudul Traciei istorice. Asupra acestor teritorii, statele balcanice Grecia, Bulgaria si Serbia formulau pretentii, sustinute de date statistice reale sau imaginare si, in paralel, duceau o lupta dura de desnationalizare/asimilare a celorlalte popoare din provinciile otomane.
Principalele victime ale acestor lupte au fost romanii balcanici: aromanii si megleno-romanii. In Imperiul Otoman, in zonele locuite de acestia, functionau de cateva decenii scoli cu predare si biserici in care se oficia in limba materna, romana. Inceputul a fost greu: in 1864 lua fiinta scoala de la Tarnova, de langa Bitolia, iar in 1878 functionau opt scoli primare. Dar atunci, in 12/24 Sept. 1878, este emis un Ordin al Marelui Vizir care acorda deplina libertate Romanilor din Epir, Thesalia, Macedonia, din sangeacul Trikala si din vilaetul Ianina si Skodra, de „a se instrui in propria lor limba” si cerea autoritatilor sa nu se lase influentate de „clerul grec, orbit de ideile sale de intransingenta”, sa nu se opuna exer­citiului cultului si invataturii, ba chiar „sa acorde ajutor si protectie institutorilor romani, totdeauna cand vor avea nevoie”. Numarul scolilor creste vizibil: 1880 - 24 scoli, in 1893 - 75 scoli, un liceu, un gimnaziu si o scoala normala de fete, in 1900 - 113 scoli primare si cinci secundare; iar numarul bisericilor cu slujire in limba romana ajunge la 40 (in anul 1906). Senti­mentul national luase avant, ceea ce contravenea intereselor statelor vecine, in special Greciei. Asupra populatiei romanesti, dar in special asupra preotilor si invatatorilor de aici, s-au facut presiuni atat pe cale administrativa, cat si biseri­ceas­ca (din partea ierar­hilor greci), pentru a se declara greci si a renunta la limba romana. Presiunile au inceput ca „sfaturi” si amenintari, dar s-a ajuns, in timp, la arestari abuzive, incaierari, incendieri de case sau chiar sate, jafuri, umiliri, torturari si chiar omoruri (inregistrandu-se, in timp, 1.000 de victime). La acestea, s-a adaugat, in 1905, opozitia Greciei fata de deschiderea unui al doilea consulat roman in regiune, la Ianina, drept pentru care Regatul Romaniei a rupt relatiile diplo­ma­tice cu aceasta tara.
In acest context, timp de patru ani, diplomatia noastra a facut demersuri la Constantinopole pentru recunoasterea drepturilor romanilor din cuprinsul Imperiului Otoman. Tulburarile din regiunile sus-mentionate si sovaielile sultanului Abdul Hamid al II-lea au facut ca trimisul nostru extraordinar si ministru plenipotentiar, Alexandru Emanuel Lahovary, sa dea un ultimatum in chestiune si sa ameninte ca se va retrage din capitala imperiului. In urma acestei atitudini hotarate, in seara de 9/22 mai 1905, Sultanul va semna Iradeaua de recunoastere, ca nationalitate aparte, a romanilor din Imperiu, act care va fi publicat pe 10/23 mai 1905 si care va starni manifestatii spontane de bucurie in toate tinuturile romanesti.
Emiterea iradelei a reprezentat un succes deosebit al diplomatiei noastre, in urma careia romanii (aromani si megleno-romani) au primit astfel recu­noas­terea drepturilor la scoala, biserica si ad­minis­tratie in limba materna si, de asemenea, dreptul comunitatilor de a si alege proprii muhtari/primari si de a avea re­pre­zen­tanti in consiliile administrative.

De cativa ani, pe 10 mai, au loc manifestari culturale pentru a marca si aceasta semnificatie deosebita a zilei. Anul acesta a avut loc un Te-Deum la Biserica Mavrogheni, conferinte si program artistic la Teatrul National din Bucuresti.

pr. Gruia-Mihail Zamfirescu
bis. Izvorul Tamaduirii – Mavrogheni, Bucuresti

 
  Alte titluri din categoria "Spiritualitate"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 16
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Ethnos

  Spiritualitate

  Caleidoscop

Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising