Home : Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE REVISTA DRITA GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Un nume ilustru al stiintei albaneze
Marius Dobrescu
 
Cultura, NR. 15 - Iunie 2018
 



Cand l-am cunoscut, la Peja, in Kosova, coordona grupa de “avansati” a par­ti­ci­pan­tilor la Seminarul de limba si cultura albane­za de la Prishtina. Atunci, in 1978, era un tanar cer­ce­ta­tor cu studii in stra­­inatate, o speranta a stiintei alba­no­­logice si un tra­du­cator talentat. Cu­nos­tea cel putin patru limbi straine si, potrivit politicii de deschi­dere din fosta Iugoslavie, facuse studii aprofundate in Franta si Germania. Tradusese din poetii romani si, peste toate, ma impresionase cu versiunea in alba­neza a catorva poeme eminesciene. L-am reintalnit in Romania, unde participa la cursurile de vara de la Sinaia, si am baut o bere impreuna la celebrul restaurant “Berlin” din Bucuresti. Un tip rafinat, cu o cultura impresionanta. Apoi am auzit din ce in ce mai rar de el: fusese arestat de regimul comunist de la Belgrad pentru participarea la miscarile studentesti de la sfarsitul anilor 80. L-am reintalnit douazeci de ani mai tarziu, in 2009, tot la Prishtina. Trecuse prin multe, albise complet si avea un zambet amar desenat pe fata. E vorba despre profesorul Redjep Ismajli.
S-a nascut la Presheva, in 1947. Cursurile de limba si literatura le-a absolvit la Universitatea din Prishtina, in 1971. In perioada 1971-1973 s-a specializat in lingvistica la Institut de linguistique générale et appliqué “René Descartes” (Sorbonne), Paris, sub coordonarea cunoscutului André Martinet. Cativa ani mai tarziu, mai precis in 1977, si-a continuat pregatirea la Institut für Allgemeine und Vergleichende Sprachwissenschaft, Universitatea din Bochum. Si-a luat doctoratul in stiinte filologice la Prishtina, in 1982, avand ca tema de cercetare “Limba albaneza a Conventiei de la Arbën (1706) – Cercetari grafico-fonologice”. In 1972 si-a inceput cariera universitara ca asistent, apoi lector, conferentiar si profesor la specialitatile Lingvistica generala si Istoria limbii albaneze in cadrul Catedrei de Limba albaneza a Universitatii din Prishtina. In 1989, urmare activitatilor sale in sprijinul autodeterminarii Kosovei, este arestat de politia iugoslava si tinut la “izolare” circa trei luni in arestul politiei din Leskovac, Belgrad si Prishtina, fara a fi judecat. In perioada 1990-1993 a sustinut un curs de limba albaneza si lingvistica la Universitatea din Ljubljana, iar in 1997 a fost, un semestru, Gastprofessor (profesor invitat) la Universitatea Ludwig-Maximilian din München, unde a tinut lectii de albanologie. In anul 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei de Stiinte si Arte a Kosovei, trei ani mai tarziu fiind acceptat ca membru titular. In perioada 1996-1999 a indeplinit functia de secretar al Sectiunii de Lingvistica si Literatura a aceleiasi academii, iar in anul 2000 a fost ales secretar general. Doi ani dupa aceasta, in 2002, a fost ales membru al Academiei Europene de Stiinte si Arte, cu sediul la Viena. In acelasi an a primit, prin votul tuturor membrilor, demnitatea de presedinte al Academiei din Kosova. Este, alaturi de Ibrahim Rugova si Hivzi Islami, unul dintre fondatorii revistei stiintifice Dituria (1971). Din anul 1990 s-a angajat in miscarea politica in cadrul Ligii Democratice a Kosovei (LDK), unde a fost responsabil cu relatiile internationale. Patru ani mai tarziu a renuntat la activitatea politica. In afara activitatii universitare, a colaborat la publicarea celor mai prestigioase reviste stiintifice, cum sunt: Dituria (Stiinta), Recherches albanologiques 1-4, Studia humanistica, Godišnjak društava za primenjenu lingvistiku Jugoslavije (Belgrad), Studime (Academia Kosova) etc.; a fost colaborator si redactor al publicatiilor Fryma (peste 70 de volume in domeniul stiintelor sociale) si al editurilor Rozafa (literatura), Dukagjini Balkan Books (editii in limbi straine). A facut parte inca de la inceput din stafful Centrului de Cultura Albaneza pentru Straini – Seminarul de Limba, Literatura si Cultura Albaneza, iar intre anii 1998-2002 a fost directorul acestui seminar. A scris si publicat numeroase carti de specialitate, precum si traduceri din literatura europeana.
Nu cu mult timp in urma, profesorul Redjep Ismajli a fost anuntat ca a fost ales si ca este cel mai nou membru al Academiei Americane de Arte si Stiinte (American Academy of Arts and Sciences). Din aceasta venerabila institutie de peste ocean, infiintata in anul 1780, au facut parte personalitati importante din istoria gandirii si culturii universale, precum Benjamin Franklin, Thomas Jefferson, Charles Dar­win, Albert Einstein, John Keynes, Akira Kurosawa, John Updike etc. Este incununarea unei vieti dedicate stiintei, recunoasterea meritelor unui savant ce poate sta cu demnitate alaturi de marile personalitati ale lingvisticii balcanice.

 
  Alte titluri din categoria "Cultura"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 15
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Spiritualitate

  Interviu

  Caleidoscop

Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising