Home : Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE REVISTA DRITA GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Mircea Eliade, intre sacru si profan
Maria Oprea
 
Cultura, NR. 19 - Octombrie 2018
 



“Ce oameni exceptionali trec pe langa noi, anonimi si noi admiram prosteste atatia neghiobi, numai pentru ca au vorbit de ei presa si opinia publica”


In acest an al aniversarii Centenarului Unirii de la 1918, elogiem o mare personalitate culturala a Romaniei, pe istoricul religiilor, scriitorul, filosoful si profesorul Mircea Eliade (1907-1986). Savantul roman, specialist in istoria comparata a religiilor, care a aprofundat in operele sale conceptele de spatiu si timp sacru, de mit si mister ce domina lumea aflata sub tutela logosului si a ordinii cosmice, s-a bucurat de o reputatie internationala covarsitoare.

Desi studiile si cartile sale constituiau succese mondiale, scriitorul, stabilit in Chicago din 1957, fost legionar si declarat “dusman al poporului” ce a conspirat impotriva noii oranduiri, continua sa scrie in limba romana, alaturi de franceza si engleza, iar dorul de tara il imboldea ca pe un instrainat. Filosoful culturii si istoricul religiilor a ramas in profunzime un roman si un anticomunist fara rest si a purtat o farama de Romanie oriunde s-a aflat. Atat Franta, cat si SUA au vrut sa-i acorde cetatenia lor, insa a refuzat. Abia la 74 de ani, la insistentele unui prieten si admirator al sau, senatorul de Ilinois Charles Percy, a acceptat cetatenia americana, care i-a fost acordata ad-hoc de Congres, in doua minute.
Consideram astfel ca prin opera sa magistrala de peste 80 de volume stiintifice, literare si eseuri filozofice traduse in 18 limbi si a circa 1200 de articole si recenzii cu o tematica variata, prin institutiile ilustre din care a facut parte si care l-au onorat cu titluri academice, Mircea Eliade reprezinta una din marile personalitati ale secolului XX, ce trebuie sa aiba un loc insemnat in panteonul celebritatilor sarbatorite in anul aniversar al Marii Uniri.
Astazi, Catedra de istorie a religiei de la Universitatea din Chicago ii poarta numele ca dovada a vastei sale contributii la literatura de specialitate, iar o cunoscuta actrita de la Hollywood, Mircea Monroe, a fost botezata de tatal ei in onoarea marelui sau profesor de istoria religiilor. Ea este astfel singura persoana de sex feminin din SUA al carei prenume este cel al unui barbat, Mircea.
Un alt sudent indragit de profesorul Eliade, pe langa Ioan Petru Culianu, a fost Joe Kitagawa, care a facut ca in Japonia sa se gaseasca tot ce a scris filosoful roman, fiind adorat in Tara Soarelui Rasare. Prietenia dintre cei doi s-a intarit si prin faptul ca maestrul a fost nasul de botez al fiicei acestuia, Ann Rose, profesoara de filosofie la Harvard. De asemenea, faimosul sculptor japonez Noguci, care a fost studentul si prietenul lui Brancusi, a sculptat, in semn de pretuire, chipul lui Eliade intr-o moneda ce se afla acum la Luvru.

Fantoma miscarii legionare si invitatia lui Ceausescu

In ciuda acestei reputatii, Eliade a fost urmarit mereu de fantoma acuzatoare a miscarii legionare din care a facut parte datorita profesorului lui, filosoful Nae Ionescu. Mircea Eliade era doar un simpatizant care nu a imbracat niciodata camasa de legionar, insa aceste afinitati i-au adus multe necazuri din partea unor organizatii atat in Romania, cat si in Europa si America, asemeni lui Radu Gyr, Nichifor Crainic, Emil Cioran, Mircea Vulcanescu, Noica, dar si Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Petre Tutea. Insa dorul de tara si de Limba Romana l-a insotit intotdeauna. Vorbea zilnic cu Christinel, sotia sa, iar legatura cu patria era permanenta prin scrisorile, cartile, ziarele si revistele pe care le primea. Stia foarte bine ce se intampla in Romania comunista de la sora sa, Corina Alexandrescu, si de la scriitorii, prietenii care-l informau despre dramele pe care le indura poporul sau. Stia si suferea pentru ca era neputin­cios sa faca ceva si era convins ca nu va mai ajunge niciodata la mormintele parintilor. In anii ’80, Ceausescu, prin Amabasada Romaniei din Washington, a insistat foarte mult ca Mircea Eliade sa faca o vizita acasa, trimitandu-i necontenit invitatii, iar lui Christinel flori si bomboane, insa scriitorul a refuzat. Credincios principiilor sale, a ales sa sufere decat sa legitimeze un regim totalitar.

Opera, marturia unui roman de geniu

Interesat de stiintele naturii, de chimie, ocultism si insecte, primele piese scurte pe care le-a scris au avut subiecte entomologice. Citea foarte mult, in ciuda miopiei pe care o avea, iar autorii sai preferati in adolescenta erau Honoré de Balzac, Giovanni Papini si James Frazer care l-au determinat sa invete italiana si engleza, iar in particular, persana si ebraica. In 1921, publica prima sa carte, Inamicul viermelui de matase, urmata de Cum am gasit piatra filosofala si Romanul Adolescentului Miop. Mai tarziu, in 1929, isi da licenta cu o teza despre filosofia italiana in timpul Renasterii. Este pasionat de filosofia indiana, invata limba sanscrita si yoga, isi da doctoratul in filosofie cu o dizertatie despre Yoga, iar in 1933 publica romanul Maitreyi si mai multe volume de proza, eseuri si lucrari stiintifice. Se spune ca personajele Allan si Maitreyi din tulburatoarea poveste de dragoste pot sta alaturi de Paul si Virginia, Tristan si Isolda, Romeo si Julieta. Au urmat Intoarcerea din rai, Huliganii, Domnisoara Christina, Nunta in cer, Pe strada Mantuleasa, La tiganci, Noaptea de Sanziene, In curte la Dionis, Tratatul de istoria religiilor (in fr.), Sacrul si profanul (in fr.), Aspecte ale mitului (in fr.) si multe altele. Prozele fantastice evoca probleme existentiale in care omul este nevoit sa accepte existenta unei realitati extrasenzoriale, iar studiile stiintifice promoveaza valori spirituale si mistice care i-au conferit statutul de autor mitic. Sunt multe, multe de spus despre viata si opera filosofului Mircea Eliade, despre tradarile si necazurile pricinuite de compatrioti, despre acuzatiile de antisemitism, dar si despre titlurile cu care a fost onorat, insa cartile tiparite in sute de mii de exemplare, in intreaga lume, reprezinta valoarea cea mai de pret a acestei ilustre personalitati a culturii mondiale. Iar noi suntem binecuvantati ca s-a nascut roman. Pentru unii dintre noi, el este o salvare a libertatii interioare. “Ce oameni exceptionali trec pe langa noi, anonimi si noi admiram prosteste atatia neghiobi, numai pentru ca au vorbit de ei presa si opinia publica.” (Mircea Eliade)

 
  Alte titluri din categoria "Cultura"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 19
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Spiritualitate

  Interviu

  Caleidoscop

Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising