Home : Arhiva revistei Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE PRIETENUL ALBANEZULUI GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Pastila pentru suflet. Sfantul Calinic, staret al Manastirii Cernica
pr. Gruia-Mihail Zamfirescu
 
Spiritualitate, NR. 13 - Aprilie 2018
 



Hristos a inviat!
Praznicul Invierii Domnului este un prilej permanent de meditatie asupra rostului trecerii noastre prin viata, asupra mortii si raspunsului nostru la dreapta judecata. Iar modele in urmarea lui Hristos ne sunt sfintii, care din timpul vietii au pregustat fericirea viitoare.
Unul dintre acestia este Sfantul Calinic, care s-a nascut in Bucuresti, la 7 Octombrie 1787, in mahalaua bisericii Sf. Visarion (la Botez a primit numele de Constantin). Provenea dintr-o familie foarte evlavioasa (mama sa si unul dintre fratii lui au intrat in cinul monahal). La 20 de ani cunoaste viata monahala, la manastirea Cernica, unde, un an mai tarziu, este tuns monah, cu numele de Calinic. S-a dovedit un vrednic ostenitor, in post, ascultare si rugaciune. Cativa ani mai tarziu, in 1813, cand o buna parte a obstii manastirii este secerata de boala ciumii, este chemat la treapta preotiei (ieromonah), dar primeste cu greu, caci se considera nevrednic. Dupa aproape doi ani, cand primeste si hirotesia intru duhovnic, se arata atat de bun sfatuitor si vindecator sufletesc, incat veneau la el pentru spovada nu doar calugarii manastirii, ci si multi mireni, preoti si chiar mitropolitul Tarii, Nectarie. Smerenia il ajuta sa nu se mandreasca cu acestea, ci sa continue ascultarea la muncile obstesti si privegherile de noapte, facandu-si zilnic cele doua mii de inchinaciuni si trei sute de metanii. Mai mult, face un pelerinaj la Sfantul Munte, de unde revine imbogatit duhovniceste, plin de admiratie fata de nevointele monahilor athoniti, cu exemplul carora intareste obstea cernicana.
In anul 1818, la doar 30 de ani, Sfantul Calinic a fost ales staret al manastirii Cernica, iar la 32 de ani, arhimandrit.
Doua minuni s-au intamplat la manastire in timpul zaverei din 1821. Turcii auzind ca in manastire sunt adapostiti multi bucuresteni si banuind ca nu au fugit fara agoniseala de acasa, au inconjurat manastirea cu oaste si cu tunuri in pozitie de tragere. Privegherea de noapte si rugaciunile inaltate de toti cei aflati in manastire a inmuiat inima comandantului turc, care, a doua zi, in loc sa navaleasca asupra sfantului lacas, trimite cinci care incarcate cu pesmeti, pentru hrana celor dinauntru si se retrage cu oastea in Bucuresti. O a doua minune s-a petrecut cu alt comandant turc, ce-si avea sediul in Pantelimon. Acesta a rapit o calugarita de la Man. Pasarea. Sfantul Calinic nerabdand acaesta, a facut plangere la stapanire. Turcul trebuind sa elibereze ostatica, a jurat razbunare si a plecat cu oaste mare sa prade manastirea. Noaptea, in tabara din jurul manastirii, un ostas turc a vrut sa-si ucida comandantul, insa glontele s-a oprit in punga de galbeni pe care comandantul o tinea la brau. Speriat, a parasit gandul de a mai prada manastirea, mai mult, a donat toata punga de galbeni manastirii. Din acesti bani, Sfantul Calinic a ridicat o fantana la intrarea in sfantul lacas, fantana care exista si astazi si careia i se spune ,,fantana turcului”.
Sunt si alte intamplari minunate, pastrate in memoria colectiva a obstii cernicane. Una tot legata de o foamete mare cand, in urma smeritelor rugaciuni, prin mijlocirea Sf. Ier. Nicolae, in manastire a sosit un car incarcat de faina. O alta este legata de iubirea de saraci: unui om care cerea milostenie, staretul i-a dat 50 de lei, iar la putin timp dupa aceea a venit un tanar spunand ca tatal sau, care tocmai murise, a lasat manastirii 1000 de lei. El avea doar 500 de lei, pe care ii dadu staretului, urmand sa vina cu restul mai tarziu. Atunci, un calugar l-a intrebat pe staret ce a gandit cand a dat milostenia de 50 de lei, iar Sf. Calinic a raspuns ca ar fi vrut sa-i dea omului 100 de lei, dar nu a avut decat 50, iar Domnul i-a intors 500!
Mare ctitor a fost Sfantul Calinic: a pictat biserica Sf. Nicolae, a ridicat bis. Sf. Gheorghe din ostrov, biserica Man. Pasarea si cateva biserici parohiale, si s-a ingrijit de obstile de la Pasarea, Snagov, Caldarusani, Ciorogarla si Poiana Marului, unde era iconom. Iar in anul 1850, cand a fost ales Episcop al Ramnicului, a lasat la Cernica o obste de 350 de monahi imbogatiti duhovniceste. Si din timpul pastoririi la Ramnic se cunosc multe si minunate fapte de-ale sale, caci vorba nu-i era niciodata contrazisa de fapte.
Pentru viata sa minunata a fost canonizat in anul 1955 si este praznuit in fiecare an, la data de 11 Aprilie.

pr. Gruia-Mihail Zamfirescu
biserica Izvorul Tamaduirii – Mavrogheni, Bucuresti

 
  Alte titluri din categoria "Spiritualitate"


O mare personalitate a ortodoxiei albaneze: episcopul Fan S. Noli



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 13
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Ethnos

  Spiritualitate

  Caleidoscop

Arhiva revistei Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising