Home : Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE REVISTA DRITA GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
O mare personalitate a ortodoxiei albaneze: episcopul Fan S. Noli
Marius Dobrescu
 
Spiritualitate, NR. 16 - Iulie 2018
 



Se stie ca Fan Stilian Noli (Mavromati) s-a nascut pe 6 ianuarie 1882 la Ibrik Tepe (sau Qyteza), un sat in care se vorbea limba albaneza, situat in Tracia rasariteana a Imperiului Otoman (astazi districtul Ipsala, provincia Edirne) si a murit in 1965, la Fort Lauderdale, Florida. Activitatea lui de cleric, politician si literat este foarte cunoscuta in Albania si in lumea ortodoxa.

Scoala primara a facut-o in limba greaca, la Edirne. Intre anii 1903-1905 s-a aflat la Alexandria, in Egipt, unde a activat ca psalt in biserica. In timpul acesta, a tradus in limba greaca opera lui Sami Frashëri, “Albania, ce a fost, ce este si ce va fi”. In luna mai 1906 emigreaza in SUA, la New York, unde a publicat intens, impreuna cu un alt patriot, Sotir Peçi, in ziarul “Kombi” si a pus bazele revistei “Besa-Bese”, in 1907 la Boston. Impreuna cu omul de cultura Faik Konica a intemeiat societatea panalbaneza Vatra, in 1909. In anul 1912 isi finali­zeaza studiile la Universitatea Harvard. Din pacate, in zilele noastre activitatea lui clericala este subevaluata, presa si cercetatorii punand accentul mai mult pe cea de politician si publicist.
Fan Noli ramane cel care a sustinut teoretic si practic ideea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Alba­ne­ze si primul ei arhiepiscop, numit in aceasta demnitate chiar daca numirea oficiala a patriarhiei de la Istanbul a avut loc abia in 1937. In mod simbolic, Fan Noli l-a facut pentru prima oara pe Isus Hristos sa vorbeasca in limba albaneza dupa aproape doua mii de ani. Lupta pentru autocefalia Bisericii albaneze a inceput la Hudson, Massachusetts, in 1907, cand un preot ortodox grec a refuzat sa slujeasca un credincios albanez decedat in Statele Unite. Astfel, Noli a convocat, in calitatea sa de cleric ortodox, un congres panalbanez la New England si, pe 9 februarie 1908, a declarat autocefalia Bisericii ortodoxe albaneze in SUA. Nu avea decat 26 de ani. Un ierarh ortodox rus l-a uns episcop, iar peste doua saptamani, pe 22 martie 1908, el a predicat pentru prima data liturghia in limba albaneza la Knights of Honor Hall din Boston.
In iulie 1913, Fan Noli a vizitat pentru prima oara Albania, iar la 10 martie 1914 a tinut intaia slujba religioasa in limba albaneza la biserica ortodoxa Sf. Spiridon din Durrës, in prezenta printului Wilhelm de Wied (viitorul rege al Albaniei), sosit in localitate cu trei zile inainte la bordul unui vas austro-ungar. Episcopul grec al Durrës-ului a acceptat slujba fara sa protesteze. Pe data de 24 martie 1918, Noli a fost numit administrator al Bisericii Autocefale Albaneze in SUA, prilej cu care s-a intalnit cu presedintele American W. Wilson la Mount Vernon, in Virginia. Discutia celor doi a abordat si situatia popoarelor mici din Europa, inclusiv pe cea a Albaniei.
Un eveniment important in viata ortodocsilor albanezi a fost Congresul Comunitatilor Ortodoxe, care a avut loc la Berat (la care au fost prezenti 33 de participanti) si care a declarat Autocefalia Bisericii Ortodoxe Albaneze la 13 septembrie 1922. La congres s-a mai hotarat ca predicile in bisericile alba­neze sa se faca in limba tarii.
Un mare pas in existenta celor trei culte religioase din Albania a fost aprobarea, la 5 iunie 1923, de catre Parlamentul Albaniei, a Statutului Legal al Comunitatilor Religioase. Din acest statut citam un fragment, care vorbeste despre ierarhii celor trei culte: “Cei mai inalti ierarhi trebuie sa aiba aceste calitati: sa fie cetateni albanezi, sa stie limba albaneza, sa se bucure de drepturi civile si politice, sa fie etnici albanezi sau de trei generatii in Albania”. In acelasi Statut aprobat de parlament se spunea ca “Religia nu trebuie sa serveasca unor scopuri politice”. Tot in 1923, la Korcea, pe data de 4 decembrie, a avut loc intronizarea lui Theofan Noli ca arhiepiscop al Bisericii ortodoxe albaneze de catre episcopii Jerothe si Kristofor. Cu toate ca, din punct de vedere politic, Noli nu era in acord cu Ahmed Zogu (politician si viitor rege al Albaniei, n.n.), acesta din urma nu s-a opus intronizarii tanarului ierarh. Una dintre frazele sale celebre, de prelat si bun cunoscator al bisericii si sufletului albanez a fost: “Nenorocirile albanezilor nu au fost provocate niciodata de diferentele religioase, ci de liderii religiosi.”
Un eveniment important in viata ortodoxiei albaneze a fost cel de-al doilea congres al Bisericii Ortodoxe Autocefale, care s-a deschis pe data de 29 iunie 1929. Cu acest prilej, a fost publicat Statutul Bisericii Ortodoxe Autocefale Albaneze, care, la ca­pi­to­lul al doilea, stipula ca prima indatorire a Sfan­tului Sinod este aceea de a se preocupa de educatia religioasa a poporului albanez. Arhiepiscop a fost ales Visarion Djuvani.
Mult mai tarziu, pe 12 aprilie 1937, Patriarhia de la Istanbul a acceptat autocefalia Bisericii Ortodoxe Albaneze. In ziua urmatoare, pe 13 aprilie, Fan Noli ii trimitea o telegrama de felicitare primului ministru Koço Kota:”Felicitari, felicitari pentru autocefalie si urari pentru noii episcopi”.

Dar activitatea lui Fan S. Noli a avut si alte fatete in afara celei religioase. Incepand cu 17 decembrie 1920, el a fost reprezentantul Albaniei la Liga Natiu­nilor, functie in care a pledat pentru integritatea teritoriala a tarii sale intr-o epoca in care aceasta era amenintata de vecinii balcanici. In 1922 a fost numit ministru de Externe in guvernul Djaferr Ypi, din care a demisionat cateva luni mai tarziu. In 21 noiembrie 1923 a fost numit episcop de Korcea si mitropolit de Durrës, devenind conducatorul Bisericii Ortodoxe Albaneze si seful celui mai mare partid de opozitie din Albania, Partidul Popular. Dupa revolutia demo­cra­tica din 17 iunie 1924, Noli a ocupat pentru cateva luni functia de prim ministru al Albaniei, din care a fost inlaturat de contrarevolutia lui Ahmed Zogu si obligat sa paraseasca Albania. Cercetarile istorice ulterioare au scos in evidenta slabiciunile guvernarii sale si tentatia de a instaura un regim de stanga, asemanator celui din Rusia Sovietica. Revenit la putere dupa esecul lui Noli, Zogu l-a condamnat pe acesta la moarte, decizie pe care mai tarziu a retras-o.
Dupa ce a parasit Albania, Noli si-a continuat activitatea religioasa si publicistica in SUA, contestand in continuare regimul monarhic din Albania in paginile revistei de opozitie “Republika”. Incepand cu anul 1932, el s-a retras din politica, continuandu-si activitatea clericala ca si conducator al Bisericii Autocefale Albaneze din Statele Unite.
In 1945 si-a finalizat doctoratul cu o dizertatie asupra “Istoriei lui Skanderbeg”, text care poate fi apreciat si astazi pentru documentatia bogata si precizia stiintifica. In timpul regimului comunist a avut relatii bune cu guvernul de la Tirana, drept pentru care a fost supranumit si “episcopul rosu”, dar a refuzat totusi sa se intoarca la Tirana.
In 1953, la varsta de 71 de ani, Federatia Vatra i a donat suma de 20.000 dolari, cu care si-a cumparat locuinta de la Fort Lauderdale, Florida, in care si-a trait ultimele zile. Fan S. Noli a murit la varsta de 83 de ani, la 13 martie 1965.

 
  Alte titluri din categoria "Spiritualitate"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 16
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Ethnos

  Spiritualitate

  Caleidoscop

Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising