Home : Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE REVISTA DRITA GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Eroina din Malesia e Madhe. Tringa lui Smajl Martini, o Ioana dArc a albanezilor
Maria Oprea
 
Istorie, NR. 14 - Mai 2018
 



Mai multe strazi din Kosovo si Albania poarta numele lui Tringa Smajl, luptatoare de gherila albaneza care s-a opus ocupatiei otomane.

Tringa Smajl Martini (1880 - 2 noiembrie 1917) are o biografie pe cat de tragica, pe atat de glo­rioasa. Aceasta eroina despre care se vorbeste aproximativ cam in aceiasi termeni ca despre Eca­terina Teodo­roiu, este onorata de poporul sau poate nu atat de mult cat s-ar cuveni. Ea a fost fiica lui Smajl Martini, lider al clanului catolic din Gruda, Malësia e Madhe (Muntenia Mare), localitate situata in sud-estul Muntenegrului, de asemenea erou partizan al luptei impotriva Imperiului Otoman. Acesta a semnat mai multe petitii de protest ale triburilor din nordul Albaniei, pe care le-a trimis ambasadorilor si consilierilor europeni acreditati in spatiul otoman, precum cea din 9 mai 1878 expe­diata ambasadorului francez la Istanbul. Petitiile exprimau dezamagirea si dezaprobarea comuni­tatilor alba­neze fata de deciziile Tratatului de la San Stefano si ale Congresului de la Berlin, care acordau o mare parte din Vilaietul Shkodra Principatului Munte­negrului. Smajl Martini a fost foarte activ in timpul Ligii de la Prizren (organizatie politica albaneza infiintata la 10 iunie 1878, in orasul Prizren), luptand alaturi de rebelii albanezi. In 1886 a fost prins si inchis in Anatolia, de unde nu s-a mai intors niciodata. In plus, cei doi fii ai lui, Gjon si Zef, si fiica sa Tringa au facut la randul lor parte din Liga, impartasind cam aceeasi soarta.

Personaj de balada

Dupa moartea fratilor ei, Tringa a facut juramantul de castitate in fata comunitatii, s-a imbracat in haine barbatesti si a devenit fecioara-barbat, preluand toate responsabilitatile capului de familie intr-o societate asa riguroasa si patriarhala cum este cea din nordul Albaniei. Pentru ca trupul tatalui ei nu a fost recuperat niciodata, fata a fost nevoita sa ocupe locul parintelui ei nu numai acasa, ci si in lupta de partizani impotriva turcilor. Eroismul a facut-o faimoasa si a fost mitizata in baladele muntene­gre­nilor si albanezilor. Una dintre versiunile cantecelor epice exclude povestea reala a mortii tatalui ei pentru a se ascunde, se spune, adevarul despre perioada Ligii de la Prizren si disputele teritoriale dintre albanezi si Regatul Muntenegrului. In 1911, The New York Times o descria pe Tringa ca pe o Ioana d‘Arc a albanezilor datorita unei balade auzite de corespondentul Times in Podgorica, Muntenegru. In articolul sau, ziaristul o caracteriza ca pe “o femeie frumoasa”, neinfricata, subliniind ca legenda ei este raspandita in toata Peninsula Balcanica, unde este slavita ca una dintre cele mai razboinice eroine din istoria regiunii. Alaturandu-se rebelilor albanezi, Tringa s-a distins in batalia de la Deçiq (1911), care a fost momentul de cotitura al luptei pentru libertate a poporului sau, si a participat la „Memorandumul Gërçe” (un document cu douasprezece cereri prin care se solicita infiintarea unei provincii albaneze autonome in cadrul Imperiului Otoman. Memoran­du­mul a fost scris de Ismail Qemali si Luigj Gurakuqi), la 23 iunie 1911. Activitatea ei de militanta pentru liber­tate a continuat si dupa Declaratia de Independenta a Albaniei (28 noiembrie 1912).
Deoarece a devenit fecioara-barbat, Tringa nu s a casatorit niciodata si n-a avut copii. A murit la 2 no­iembrie 1917 si a fost ingropata in cimitirul familiei din Muntii Gruda, in satul Kshevë, Muntenegru de astazi. Doi ani mai tarziu, armata muntenegreana (parte a Regatului sarbilor, croatilor si slovenilor) i-a distrus mormantul in timpul unui atac.

Burrnesha din Gruda

Cum spuneam mai sus, Tringa, ca multe alte surate de-ale ei din Kosovo si nordul Albaniei, si-a acceptat rolul de barbat pentru a asigura armonia si linistea familiei ei.
In albaneza, fecioarele-barbat se numesc burrne­sha (burr – barbat) si sunt acele femei care au jurat in fata comunitatii sa ramana virgine pe intreaga durata a vietii, sa preia rolul barbatului in societate adoptand intregul arsenal masculin, de la vesminte pana la statutul sau in lume. Ele se imbraca, gesticuleaza, merg, vorbesc, judeca si iau decizii ca orice sef de clan, avand un loc rezervat in sfatul batranilor. De aceea, ele jura ca isi vor indeplini fara cracnire indatoririle de cap de familie, ca vor veghea asupra destinelor copiilor, femeilor si batranilor din neam mai vigilent decat cel mai aprig barbat. Burrneshele vor purta pana la moarte pantaloni, vor putea fuma si scuipa in public, cuvantul lor va avea greutate in adunari, vor folosi pusca si cutitul daca situatia o va cere si vor fi ascultate de toate femeile ca si cum ar fi barbati. Daca insa incalca juramantul, vor primi pedeapsa cu moartea. „Intreaga esenta a codului de legi al albanezilor priveste respectul fara niciun compromis acordat pricipiilor de baza: respectarea demnitatii barbatului, a onoarei sale, a casei si vietii private a acestuia” (Ismail Kadare). Acest cod este Kanunul lui Lekë Dukagjini, care reglementeaza obiceiurile cu privire la biserica, familie, casatorie, casa, turmele de animale si proprietatile, munca, respectarea cuvantului dat, onoa­rea, pagubele, gjakmarrja (razbunarea sange­lui) etc. In vremea lui Lekë (sec. XV), viata unei femei valora jumatate din aceea a unui barbat, iar pretul unei fecioare de maritat echivala cu costul a 12 vaci. Astazi, reminiscente ale unor prevederi din Kanun sunt inca active in partea de nord a Albaniei, precum si in Kosovo.
Una dintre aceste fecioare juruite ce a luptat ca un barbat ferm si curajos pentru libertate a fost Tringa lui Smajl Martini. Destinul ei, tragic si demn, este impresionant.

 
  Alte titluri din categoria "Istorie"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 14
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Ethnos

  Spiritualitate

  Interviu

  Caleidoscop

Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising