Home : Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE REVISTA DRITA GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Pictorul Onufri si Muzeul din Berat
Maria Oprea
 
Cultura, NR. 18 - Septembrie 2018
 



Ori de cate ori ajungi in stravechea cetate antica din Berat, de pe Muntele Tomori, esti coplesit de maretia vestigiilor, a caselor si bisericilor de piatra, de zidurile din secolul al IV-lea i.Hr., de caldura si puterea pe care o transmite memoria acestei fortarete. La fel de impresionanta este arhitectura bizantina a micii urbe locuite necontenit timp de 2400 de ani, a lacasurilor de cult si obiectelor de patrimoniu, in care un loc important il detin icoanele pictorului Onufri.

“Orasul muzeu”, cum era denumit inca de acum 50 de ani Beratul, a fost dintotdeauna pe „drumul marii”, o punte de legatura intre Europa si Constanti­nopol, intre Marea Ionica si Grecia, un loc ravnit de toti marii cuceritori, incepand cu Imperiul Roman, cel Otoman si chiar de invadatorii bulgari, care in timpul dominatiei lor, intre secolul al VII-lea si anul 1018, i au dat denumirea de Beligrad (Orasul Alb). Numele vine desigur de la muntii de calcar plini de canioanele sapate de raul Osum, care se strecoara alene printre stanci, si de la locuintele albe construite din aceasta roca specifica reliefului albanez. Orasul urca panta muntelui spre castel cu pelerina sa de case asezate una peste alta ca spectatorii pe treptele unui amfiteatru, unde zeci de ferestre privesc de la inaltime spre centrul urbei. Datorita acestei mantii ca o coada de paun cu ochi patrunza­tori, cetatea a fost botezata „Orasul celor o mie de ferestre” si introdusa in Lista Patrimoniului Mondial UNESCO in anul 2008.

Acesta a fost candva tinutul locuit de tribul ilir al dasaretilor, intrat mai tarziu sub administratia Macedoniei si a celei romane in secolul al II-lea i.Hr., cand primeste numele de Antipatrea. A fost cunoscut si sub alte denumiri care i s-au acordat de catre romani, precum „Bardul” (in albaneza, alb), Dimal (orasul celor doi munti) sau Albanorum Opidum, care inseamna „fortareata albanezilor”. A intrat apoi sub dominatia Despotatului Epir, timp in care s-au construit biserica Sfanta Maria Vllaherne, cele 24 de turnuri, curtea fortificata si o acropola inconjurata de ziduri. In interiorul acestora se afla ruinele garnizoanei militare si a locuintelor oficiale. Evul mediu, la randul sau, a adus si el unele schimbari datorate cuceririi orasului de otomani. Insa aspectul general al cetatii nu s-a schimbat, si asta datorita muntelui deasupra caruia ea a fost ridicata inca din secolul al IV-lea i.Hr., pastrandu-se astfel pana in ziua de azi numeroase obiective istorice si turistice, precum castelul antic ce domina orasul, multe biserici bizantine, un muzeu cu picturi realizate de mesterul Onufri si de catre urmasii sai etc.

Muzeul National al Icoanelor

Biserica Adormirea Sfintei Maria din interiorul cetatii adaposteste un muzeu cu icoane de lemn din secolele XVI-XIX, multe dintre ele apartinand lacaselor bizantine „Evanghelia” si „Sfantul Todri”, semnate de pictorul Onufri si alti zugravi de icoane cunoscuti. Deschis in anul 1986, muzeul expune cele mai valoroase obiecte de arta religioasa din Albania, iar denumirea a luat-o de la Onufri, pictor celebru in secolul al XVI-lea. Cunoscut pentru icoanele sale bizantine, el a pictat si portrete, pieisaje si fresce, si a avut multi discipoli, printre ei fiind fiul sau, Nikolla, care, impreuna cu un alt artist, a lucrat peretii si icoanele bisericii Sfanta Maria Vllaherne, in 1578. Nu se cunosc date biografice precise, dar se banuieste ca Onufri s-a nascut in secolul XVI, dupa razboaiele antiotomane ale lui Skanderbeg si cucerirea Albaniei, de aceea pictarea de icoane in vremea aceea era considerata un act de rezistenta, de reinviere a culturii pre-otomane, iar lucrarile sale erau semnate cu numele de Proto­papas, care desemna o pozitie inalta in ierarhia bisericeasca. Artistul a locuit in Berat pana in 1547, dupa care a plecat la Kastoria, Grecia, iar in 1555 il gasim in Shelcan, regiunea Elbasan.
Cu toate ca trebuia sa respecte erminia icono­grafiei bizantine, el a fost primul pictor albanez care a introdus realismul in redarea chipurilor. Este recunoscut datorita nuantelor foarte intense, produse din ingrediente naturale, in special „Rosul Onufri”, ale caror secrete nu au fost transmise mai departe. El a infiintat in Albania si o scoala de pictura, pe care a lasat-o mai tarziu fiului sau, Nikolla. Muzeul care-i poarta numele detine o colectie de 106 icoane si 67 obiecte liturgice care au apartinut bisericilor si manastirilor albaneze, create de iconografi ca Onufri, Nikolla, David Selenica si Konstandin Shpataraku sau de artisti anonimi. De asemenea, in Catedrala din Berat se gasesc icoane ale lui Naum, Lavdar, Opar si Stefan Barka din Misras. Cea mai frumoasa lucrare a lui Onufri o reprezinta pe Fecioara Maria cu Pruncul Iisus tinut cu bratul drept. Alte piese expuse ii infatiseaza pe Sfintii Teodor Tiron si Teodor Stratilat, la intrarea in naos, obiecte liturgice printre care si numeroase ornamente pentru Biblie. Se mai gasesc de ase­me­nea icoane cu Bunavestire, cu Sfintii Mihail si Gheorghe, Sfantul Nicolae si Sfantul Ioan Bote­za­torul. Pentru toate aceste comori, Biserica Adormirea Sfintei Maria este astazi Muzeul National al Icoanelor din Albania.

 
  Alte titluri din categoria "Cultura"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 18
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Spiritualitate

  Interviu

  Caleidoscop

Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising