Home : Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE REVISTA DRITA GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Uneori cred ca exista Dumnezeu. Emil Cioran - 107 ani de la nastere
Maria Oprea
 
Caleidoscop, NR. 16 - Iulie 2018
 



Sarbatorim Centenarul Romaniei unite printr-o alta personalitate a culturii romanesti, care, desi autodeclarat apatrid, tanjea dureros dupa melea­gurile copilariei sale, perioada denumita de scriitor „epoca paradiziaca a existentei”. „As da toate peisajele lumii pentru cel al copilariei mele”, spunea cu gandul la Rasinari, stravechea asezare natala din inima Transilvaniei, unde a vazut lumina zilei la 8 aprilie 1911. De asemenea, un alt motiv al acestui memorial il reprezinta originala opera a filosofului roman stabilit la Paris, care a dus faima tarii si a facut sa se vorbeasca despre ea in termeni elogiosi in intreaga lume. De aceea, mandria de a fi conationali cu un autor colosal, a carui creatie a fost scrisa in romana si franceza, se traduce prin respect si patriotism discret. Un scriitor strain spunea cu oarecare melancolie si usoara invidie: Ce fericiti sunteti voi, romanii, ca puteti sa-l cititi pe Cioran in original! Pentru multi dintre noi asa este, de aceea e nevoie sa ne raportam la acesti mari oameni de cultura pentru a ne ancora sperantele si potrivi busola.
Perioada romaneasca a lui Emil Cioran a cuprins anii copilariei in Rasinarii din Marginimea Sibiului, acolo unde s-a nascut si Octavian Goga, ambii fii de preoti; studiile liceale, cursurile Facultatii de Litere si Filozofie din Bucuresti (1928-1930), pe care le-a incheiat cu o teza despre Bergson si pentru care primeste certificatul „Magna cum laudae”, primele carti si colaborarea cu cele mai importante reviste ale vremii, dar si cu Miscarea Legionara. Ca filosof si eseist, Emil Cioran apartine „noii generatii spiritualiste” iesite din scoala lui Nae Ionescu si avandu-i ca personalitati pe Mircea Eliade si Constantin Noica, colegi cu el la Universitatea Bucuresti, pe Mircea Vulcanescu, Mihail Sebastian, P. Comarnescu. A studiat in original operele marilor filosofi germani (Immanuel Kant, Arthur Schopen­hauer si Friederich Nietzche), iar intre anii 1933-1935 se afla ca bursier al Fundatiei Humboldt la Universitatea din Berlin. Prima sa carte, „Pe culmile disperarii”, apare in 1934 si este distinsa cu doua premii importante. Succesiv au aparut: Cartea amagirilor (1935), Schimbarea la fata a Romaniei (1936), Lacrimi si Sfinti (1937). A primit, de aseme­nea, o bursa din partea Institutului Francez din Bucuresti, iar in 1945 s-a stabilit definitiv in Franta, unde va publica exclusiv in limba franceza.

„Prin orice lacrima ne priveste Dumnezeu”

Perioada franceza este foarte prolifica, la Paris (Editura Gallimard) aparandu-i numeroase volume de autor, peste treizeci, o parte traduse si in Romania: Ouevres (Opere complete), Précis de décomposition (Tratat de descompunere), Syllogismes de l’amertume (Silogismele ama­raciunii), La Tentation d’exister (Ispita de a exista), Histoire et utopie (Istorie si utopie), La Chute dans le Temps (Caderea in timp), Le Mauvais Démiurge (Demiurgul cel rau), De l’inconvénient d’être né (Despre neajunsul de a te fi nascut), Écartèlement (Sfartecare), Exercices d’admiration: essais et portraits (Exercitii de admiratie: eseuri si portrete) etc. „Suntem singuri in viata si suntem pe culmile disperarii”, spunea Emil Cioran in prima sa carte care enunta, inca de-atunci, motivele principale ale filosofiei sale: disperarea, melancolia, deznadejdea, tristetea, singuratatea, boala, moartea, Dumnezeu. Desi fiu de preot, raportarea sa la divinitate a insemnat o necontenita cautare a Creatorului, ideea de Dumnezeu fiind „cea mai practica si mai periculoasa. Pe ea se salveaza si pe ea se prabu­seste omenirea.” (Lacrimi si sfinti). Despre aceasta sfasiere launtrica („Prin orice lacrima ne priveste Dumnezeu”), Petre Tutea marturisea intr-unul din ultimele sale interviuri televizate: „Vedeti, ii spunea lui Gabriel Liiceanu, aici greseste Cioran, il cauta cu disperare pe Dumnezeu. Dar Dumnezeu nu poate fi cunoscut, poate fi doar revelat”. Mare iubitor de muzica, ea este singura care-i ofera unele raspuns­uri. „Muzica, in esenta ei, n-are nici o legatura cu ceea ce se petrece aici. Ma indoiesc serios daca muzica este creatia oamenilor. Poate ca n-au existat nici Bach, nici Beethoven, nici Wagner... Uneori cred ca exista Dumnezeu. Atunci imi dau seama cat sunt de prisos.” (Carte postala, 1935).

„Schimbarea la fata a Romaniei”

A fost un mare patriot, desi nu a revenit in tara nici macar pentru a-si revedea locurile natale, insa iubea foarte mult Romania, spune Eleonora Cioran, cumnata sa. In volumul de eseuri „Schimbarea la fata a Romaniei”, scriitorul analizeaza caracteristicile fundamentale ale poporului roman, vazut in dialectica devenirii sale. „Romania a vietuit secole sub blestemul spiritului bizantin”. „Fara glorie, istoria nu este decat biologie” s.a. El crede ca din structura noastra sufleteasca ar trebui imediat indepartate mai multe trasaturi: fatalismul, care nu poate fi folositor unei natiuni; scepticismul, care nu e deloc creator; resemnarea in fata istoriei si lipsa unui sens ascendent, o iesire din linia orizontala, contemplatia domoala, autodispretul, complexele de inferioritate - toate ar trebui indepartate din sufletul nostru. „M-ai acuzat de defetism in tara, ii scria lui Constantin Noica in 1950, te-ai impotrivit ideii mele radicale de parjol si m-ai renegat cand in numele unei onestitati si a unei etici draconice am decis ca nu pot asista la distrugerea tarii orchestrata tocmai de cei ce au fost chemati sa o salveze”.

Emil Cioran s-a stins din viata la Paris, la 20 iunie 1995, si a fost inmormantat la Cimitirul Montparnasse.

 
  Alte titluri din categoria "Caleidoscop"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 16
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Ethnos

  Spiritualitate

  Caleidoscop

Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising