Home : Arhiva revistei Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE PRIETENUL ALBANEZULUI GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Zilele limbii albaneze la Braila. Vreme de trei zile, numele lui Naum Vechilargi a fost pe buzele tuturor
Marius Dobrescu
 
Actualitate, NR. 13 - Aprilie 2018
 



Asezata intr-un cadru natural deosebit de prielnic, in mijlocul Baraganului, si deschisa catre Dunare, Braila a avut o istorie agitata.

Disputata indelung de domnii Moldovei si Tarii Romanesti, atacata si arsa in cateva randuri, ea nu si-a gasit (in mod paradoxal) linistea decat sub lunga administratie otomana (1540-1829). Iesit de sub statutul de raia (sau kaza), orasul si-a deschis incetul cu incetul portile comerciale si a devenit, la inceputul sec. al XX-lea unul dintre cele mai importante centre de export-import ale Romaniei. Pe aici ieseau si luau drumul strainatatii granele si produsele animaliere romanesti, negotul eliberat de constrangeri aducand o prosperitate nemaivazuta orasului. In acest adevarat paradis comercial si-au gasit adapost si sprijin reprezentantii a numeroase etnii straine, printre care in prim plan s-au aflat bulgarii, grecii, italienii, evreii, rusii si albanezii. In ceea ce ne priveste, un singur exemplu ar fi de ajuns: la Braila s-a stabilit si a facut avere ca avocat si proprietar de case unul dintre corifeii Renasterii albaneze, singurul care se declara, intr-un recensamant din anii 30 ai sec. al XIX-lea, „arnaut”, Naum Vechilargi (Veqilharxhi). Si tot aici, Vechilargi a conceput un alfabet original, cu 33 de litere, pe care l-a distribuit in teritoriile din sudul Albaniei, impreuna cu alte cateva „traductiuni” din literatura europeana, spre „ridicarea natiei catre stiinta de carte si cultura”.
La Braila, in modernul local al Bibliotecii Judetene „Panait Istrati”, Asociatia Liga Albanezilor din Romania a organizat, in perioada 28-30 martie, o intalnire cu membrii si simpatizantii din Braila dedicata limbii si culturii albaneze. In prima zi a evenimentului, a fost vernisata o expozitie de carti si periodice vechi editate de aceasta comunitate in perioada 1850-1950, printre care cateva exemplare de o certa valoare istorica si documentara. Publicul interesat a putut cerceta facsimilul primului periodic albanez editat la Braila, in anul 1887, ziarul comercial „Drita”. Au mai fost expuse volumele clasicului poeziei albaneze, Lasgush Poradeci, „Vallja e yjve” si „Ylli i zemrës”, aparute cu sprijinul asociatiei studentilor albanezi si al prozatorului Mitrush Kuteli, in 1933 si 1937, la Constanta. In vitrinele alocate expozitiei albaneze s-au mai aflat statutele primelor societati ale acestei comunitati de la Bucuresti si Constanta, volumul omagial dedicat poetului Naim Frasheri (Graz, 1925), volumul „Istorii nationale”, al patriotului si scriitorului Mihal Grameno, „Istoria lui Skanderbeg”, de Fan S. Noli (Boston, 1921), precum si multe alte documente importante pentru cultura acestei tari.
In ziua a doua a manifestarii, cercetatorul (si seful colectiilor speciale din biblioteca braileana) Ion Volcu, dr. Radu Savulescu (presedintele ALAR) si scriitorul Marius Dobrescu au prezentat informatii si date stiintifice despre limba albaneza si afinitatile acesteia cu limba romana, in context balcanic, cat si despre activitatea patriotica a lui Naum Vechilargi din prima jumatate a sec. al XIX-lea. S-au facut referiri la mediul potrivit pe care l-au gasit in acest oras reprezentantii comunitatii albaneze, ca si la contributia pe care acestia au avut-o la dezvoltarea economica, sociala si culturala a urbei. In aceeasi zi, reprezentantii ALAR s-au intalnit cu membri ai comunitatii elene din Braila, la sediul acesteia. Discutiile purtate cu Adrian Mavrochefalos, presedintele filialei elene, au scos in evidenta obiectivele comune ale celor doua comunitati, precum si dorinta reciproca de colaborare.
In dimineata de 30 martie, delegatia ALAR prezenta la Braila a depus un buchet de flori la bustul lui Naum Vechilargi, in semn de recunostinta pentru contributia acestui mare patriot la renasterea spiritului national albanez. Istoria a aratat ca sacrificiul lui nu a fost inutil: Congresul alfabetului, de la Manastir (1908), pornind de la situatia precara a scrisului albanez, a stabilit ca aceasta limba sa fie scrisa cu alfabet latin.

 
  Alte titluri din categoria "Actualitate"


Primim la Redactie. Scrisoare deschisa pentru salvarea casei Victor Eftimiu

Un albanez, triplu campion european la haltere



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 13
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Ethnos

  Spiritualitate

  Caleidoscop

Arhiva revistei Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising