Home : Arhiva revistei Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE PRIETENUL ALBANEZULUI GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Primim la Redactie. Scrisoare deschisa pentru salvarea casei Victor Eftimiu
Clara Arustei
 
Actualitate, NR. 13 - Aprilie 2018
 



Catre Ministerul Culturii si Identitatii Nationale
Domniei-Sale Domnului Ministru George Ivascu

Subsemnata Arustei Clara Lucia (fiica scriitorului Cezar Ivanescu), proprietara a imobilului situat in strada Silvestru nr. 50 colt cu bvd ¬Dacia nr. 136, va aduc la cunostinta urmatoarele:
Casa pe care o detin (datand din anul 1894), situata in zona protejata arhitectonic, grad maxim de protectie, a apartinut parintilor scriitorului Victor Eftimiu (1889-1972, aroman nascut in Korcea, Albania), perso¬nalitate marcanta a culturii roma­nesti, acade¬mician, dramaturg, tradu¬cator, ¬director al Teatrului National din Cluj, ¬director al Teatrului National din Bucuresti (1920-1922, 1930, 1944-1945) (si director general al teatrelor din Romania), presedinte al Societatii Scriitorilor Romani s.a.

Gheorghe Eftimiu, tatal scriitorului, a cumparat acest loc si a ¬construit pe el (1894) cele doua corpuri de cladire (Silvestru nr. 50, Dacia nr. 136), aducandu-si familia in Romania, ¬fiind si membru fondator al asociatiei „Fratia de Bobosteni din ¬Macedonia – Fondata la 1 ianuarie 1894. Bucuresti”. In perioada 1897-1905, Victor Eftimiu a locuit in aceasta cladire, urmand cursurile primare la Scoala Generala nr. 11 (astazi Scoala Silvestru), apoi pe cele ale Liceului „Mihai Viteazul“.

Victor Eftimiu este come¬morat si astazi in Albania, memoria sa ¬fiind perpetuata atat in tara de adoptie, Romania (prin ¬Academia Romana, ALAR – Asociatia Liga Alba¬nezilor din Romania, programa scolara, ¬teatrele din Romania s.a.m.d., de exemplu in 2015, Sala Mare a Teatrului National Bucuresti (TNB) a fost inaugurata cu spectacolul Insir’te margarite, dupa ¬Victor ¬Eftimiu), cat si in tara sa natala, Albania. De ¬altfel, in anul 1971, lui Victor Eftimiu, invitat special al guvernului albanez, i se acorda ordinul „Naim Frashëri” (cea mai inalta distinctie culturala albaneza) fiind ales si membru de onoare al Uniunii Scriitorilor si Artistilor Plastici din Albania. Scriitorul inceteaza din viata in noiembrie 1972 ca urmare a unui acci¬dent cardio-vascular declansat in timpul unei vizite in Albania. Este adus in tara cu un avion sanitar. Academia Romana coboara steagul in berna timp de sapte zile.
Tot aici, in casa parinteasca, a trait pana la moartea sa Lena ¬Eftimiu, sora scriitorului Victor Eftimiu, eminent slavist, profesor si traducator.
Din 1986 si pana in anul 2008, aici a locuit Cezar Ivanescu (1941–2008), poet, eseist, traducator, director al Editurii Junimea, comandor al Ordinului Steaua Romaniei (2000), cetatean de onoare al orasului Botosani (2000), Barlad (1999), detinator al celor mai importante premii care se acorda in Romania, printre care: Marele Premiu al Festivalului national de poezie „¬Mihai ¬Eminescu“ (1968, editia intai), Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Romane (1981), ¬Premiul National de ¬Poezie „Mihai Eminescu”, opera omnia (1999), Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania (1992), Marele Premiu al Festivalului International „Noptile de Poezie de la Curtea de Arges” (2004) s.a. Cezar Ivanescu este apreciat de critica literara ca fiind: „O adevarata voce de mare poet” (¬Marin Preda, 1975), „poeta magnus” (Petru Cretia, 1990), „cel mai mare poet roman, poate, de la Eminescu incoace” (2008).
In arhiva acestuia se gasesc manuscrise, scrisori, diplome, medalii, distinctii si documente importante pentru cultura romana si pentru ¬istoria ¬literaturii romane, corespondenta sa cu Mircea ¬Eliade (din opera caruia a tradus mai multe carti), Constantin Noica, Marin Preda, Maria Ivanescu (1942-2000, sotia scriitorului, filolog, redactor si tradu¬cator din si in limba franceza, care a locuit in aceasta casa pana la moarte).
Ca si Victor Eftimiu, Cezar Ivanescu (avand origini aromano-albaneze, mama sa – Xantipa Naum – fiind tot din Korcea), a murit la o saptamana dupa efectuarea unei vizite in Albania, unde a participat, in prezenta a numeroase personalitati din mediul cultural si diplomatic ¬albanez, la lansarea antologiei sale Loje Dashurie (17 aprilie 2008, Opera din ¬Tirana; tot atunci a avut loc un spectacol omagial dedicat scriitorului). Vizita se incheie cu propunerea ca Cezar Ivanescu sa fie nominalizat drept candidat al Albaniei la Premiul Nobel pentru Literatura. Pe 24 aprilie, Cezar Ivanescu moare ca urmare a unei interventii chirurgicale minore. Presa din Romania si cea din Albania ii dedica pagini intregi. Este inmormantat cu onoruri militare.
In Romania au loc ample manifestari dedicate operei si persona¬litatii scriito¬rului Cezar Ivanescu, amintesc doar cateva: BIENALA DE ARTE PLASTICE „CEZAR IVANESCU” (Muzeul de Arta Vizuala Galati, 2009), IN ¬MEMORIAM: CEZAR IVANESCU (Art-eveniment intermedial: document-audio-ima¬gine-text-visual arts, Muzeul de Istorie Aiud, sept. 2009), EPITAFURI – In memoriam Cezar Ivanescu (Teatrul GONG Sibiu), Festivalul national de poezie Cezar Ivanescu (Iasi, 2012), expozitia EPITAFURI – IN MEMORIAM CEZAR IVANESCU (Iunie 2014, in cadrul Festivalul International de Teatru de la Sibiu) s.a. Apar mai multe antologii (Ed. Junimea, Ed. Nemira, Ed. Paralela ‘45 s.a.), incepe editarea integralei Cezar Ivanescu (cu susti¬nerea ¬AFCN, primul volum: Erudita Pietate, 534 p., 2011).
In 2016, Institutul Cultural Roman organizeaza, in colaborare cu Muzeul National de Istorie din Tirana (Muzeu Historik Kombetar) si Ambasada Romaniei in Republica Albania, la Muzeul National de ¬Istorie din Tirana, art-evenimentul „In Memoriam Cezar Ivanescu. Ut ¬pictura ¬poesis”. Au luat cuvantul, evocand personalitatea lui Cezar Ivanescu: ¬Dorian Koci (director-adjunct al Muzeului National de Istorie din ¬Tirana), Fate ¬Velaj (consilier pentru probleme culturale al prim-minis¬trului ¬Albaniei, Edi Rama), Nicanor ¬Dumitru Teculescu (seful misiunii diplomatice a Romaniei in Republica ¬Albania), Aurelia Calinescu (artist plastic) si altii. A urmat o alta expozitie la Korcea, parte dintr-un proiect mai amplu ¬dedicat scriitorului Cezar Ivanescu (opera sa apartinand universalitatii, nu doar culturii romane).
Asadar imobilul, pe langa valoarea arhitectonica data de vechimea cladirii si de atributele constructive (1894, elemente deco¬rative, coloane, pictura murala), are si o ampla valoare memorial-simbolica, oferita de cele doua mari personalitati ale culturii romane care au locuit, au creat si au organizat evenimente culturale aici in perioade diferite (sec. XIX-XXI), fiind un caz singular in istoria literaturii romane.
De asemenea, este important si ¬pentru istoria comunitatii aromane din afara granitelor Romaniei actuale, constituind o marturie a modului in care acestia s-au integrat si au contribuit la realizarea Romaniei Mari si la pastrarea diver¬si¬tatii patrimoniului nostru cultural, marind sentimentul de apartenenta la un spatiu european comun.
Conform conventiilor si recomandarilor europene, la care Romania este parte (Conventia de la Granada privind patrimoniul arhitectural ¬european, la care statul roman a aderat in anul 1996 s.a.), avem obligativitatea inventa¬rierii monumentelor, ansamblurilor si siturilor susceptibile a fi protejate.
Mai mult, patrimoniul cultural este respectat si pro¬tejat in toata Uniunea Europeana, anul 2018 fiind¬ ¬declarat anul ¬patrimoniului cultural european, derulat sub sloganul „Patrimoniul nostru: acolo unde trecutul intalneste viitorul”), context in care suntem datori a salva memoria culturala pentru generatiile urmatoare.
Ca atare, solicit in mod public sprijin institutiilor mentionate, persoanelor si asociatiilor implicate in salvarea patrimoniului cultural, asfel incat la come¬morarea a 10 ani de la moarte (24 aprilie 2018, Cezar Ivanescu) si a 130 de ani de la nastere (24 ianuarie 2019, Victor Eftimiu), cladirea sa fie pro¬tejata ca ¬monument istoric (viitoare casa memoriala), intrucat exista riscul de a fi ¬iremediabil afectata de construirea unui bloc in ¬chiar imediata apropiere, pe limita de pro¬prietate (Silvestru nr. 50, ¬Dacia nr. 136, la 4,70 de metri distanta, existand un Certificat de urbanism emis de Primaria Capitalei pentru o constructie de S+P+3E).
Mentionez ca proprietatea din bulevardul Dacia nr. 136 a apartinut tot familiei Eftimiu, fiind magazin si aflandu-se la aproximativ 110-115 metri de ansamblul Bisericii Sfantul Silvestru, alt monument de referinta din zona protejata Silvestru.
Va multumesc si va sa invit sa semnati petitia prin care solicitam implicarea autoritatilor, aplicarea legii si salvarea casei Victor Eftimiu (Cezar Ivanescu).

 
  Alte titluri din categoria "Actualitate"


Zilele limbii albaneze la Braila. Vreme de trei zile, numele lui Naum Vechilargi a fost pe buzele tuturor

Un albanez, triplu campion european la haltere



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 13
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Ethnos

  Spiritualitate

  Caleidoscop

Arhiva revistei Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising