Home : Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE REVISTA DRITA GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Situri de patrimoniu albaneze, monumente periclitate
pr. Gruia-Mihail Zamfirescu
 
Spiritualitate, NR. 18 - Septembrie 2018
 



Odata cu inaugurarea Anului European al Patri­mo­niului Cultural, Europa Nostra, principala orga­nizatie de patrimoniu europeana, a anuntat in data de 16 ianuarie 2018 lista celor 12 monumente si situri de patrimoniu propuse pentru a fi incluse in programul Cele mai periclitate sapte situri in 2018. Lista cuprinde monumente si situri de valoare patrimoniala si culturala deosebita din zece tari europene (Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Georgia, Italia, Marea Britanie, Romania, Spania si Turcia), care se afla in pericol iminent de distrugere din cauza neglijentei, a proastei planificari, a lipsei de fonduri sau a exploatarii neadecvate.
Cele doua situri nominalizate, care apartin Albaniei sunt: Centrul istoric din Gjirokastra si Bisericile post-bizantine din Moscopole si Vithkuq.
Centrul istoric din Gjirokastra, inclus in Lista Patrimoniului Mondial inca din anul 2005, include cladiri particulare si publice, lacasuri de cult etc. armonizate intr-un peisaj urban deosebit. Bazarul, care constituie centrul sitului, pastreaza linia tipica a secolelor al XVII-lea si al XVIII-lea. Din cele 615 cladiri incluse pe lista de protectie (gradul I si al II-lea), mai mult de jumatate sunt afectate de constructii ilegale, iar 169 sunt intr-un real pericol de a se prabusi. Armonia este amenintata si de aprobarea controversatului proiect drumul by-pass, care, printre alte neajunsuri, prevede demolarea a doua cladiri protejate.
La randul lor, Bisericile post-bizantine din Mosco­pole si Vithkuq cuprind 12 monumente reprezenta­tive pentru arta bisericeasca a secolelor al XVII-lea si al XVIII-lea, capodopere ale stilului post-bizantin prin noua forma, unica, a bazilicilor. Pe de alta parte, ele reprezinta cele mai autentice dovezi ale infloririi extraordinare economice si spirituale ale acestor doua centre crestine in timpul imperiului otoman. De a lungul timpului, razboaiele mondiale (bombar­darea manastirilor Sf. Ioan Inaintemergatorul din Moscopole si Sf. Apostoli Petru si Pavel din Vithkuq si incendierea bisericilor Sfantul Nicolae si Adormirea Maicii Domnului din Moscopole), jafurile (celebrele atacuri musulmane), cataclismele natu­rale (cutremurele din 1903, 1930 si 1960), alti factori naturali (infiltratiile, ploaia si soarele – in special pentru frescele acelor biserici neacoperite sau fara ferestre) si declinul populatiei crestine din zona (lipsa preotilor face ca multe biserici sa fie inchise in cea mai mare parte a anului) au facut ca aceste capodopere sa se afle acum intr-un real pericol. La acestea trebuie adaugate totala lipsa de implicare a autoritatilor responsabile (in special Institutul pentru Monumente Culturale) si posibilitatea pierderii irecuperabile a artefactelor crestine de aici, prin furt (bisericile nu sunt protejate/asigurate prin sisteme video-alarma).
Propunerile pentru includerea in lista a siturilor au fost facute de catre organizatii ale societatii civile sau institutii publice (in cazul siturilor albaneze, de catre fundatiile Gjirokastra si Trecutul pentru viitor), iar examinarea si selectarea celor nominalizate a fost facuta de un juriu format din specialisti in istorie, arheologie, arhitectura, conservare, analiza de proiect si finantare.
Programul Cele mai periclitate sapte situri in 2018 a fost lansat in 2013 si, fara a fi un program de finantare, are succes prin tragerea unui semnal de alarma, constientizarea pericolului si concentrarea actiunilor spre salvarea monumentelor si siturilor nominalizate.
Lista finala a celor sapte situri, pentru anul in curs, va fi prezentata in data de 15 Martie 2018 (sursa www.europanostra.org).

pr. Gruia-Mihail Zamfirescu
bis. Izvorul Tamaduirii – Mavrogheni, Bucuresti

 
  Alte titluri din categoria "Spiritualitate"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 18
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Spiritualitate

  Interviu

  Caleidoscop

Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising