Home : Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE REVISTA DRITA GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Prenkë Jakova, autorul primei opere albaneze
Maria Oprea
 
Cultura, NR. 15 - Iunie 2018
 



Prenkë Jakova (1917 - 1969) a fost un compo­zitor si muzician din Skodra, cunoscut ca autorul primei opere albaneze (1958). Absolvent al Academiei Nationale din Santa Cecilia (Roma), infiintata de Papa Sixt al V-lea in 1585, a studiat cu Martin Gjoka si Zef Kurti si s-a distins ca un virtuos clarinetist, dar si ca mentor al celor mai importanti patru compozitori de muzica clasica din nordul Albaniei: Çesk Zadeja, Tish Daija, Tonin Harapi si Simon Gjoni.

Biografia sa a cunoscut toate tarele regimului comunist, dar si celebritatea unei cariere de succes care l-a propulsat in randul celor mai importanti compozitori albanezi ai tuturor timpurilor. Numele artistului provine de la localitatea Gjakova, din nordul Albaniei, de unde provine familia sa, o familie de muzicieni precum Dedë Jakova, bunicul, clarinetist la Colegiul iezuit din Shkodra. Intre 1924 1935, a urmat studiile secundare la Liceul Illyricum din orasul natal, perioada in care a activat ca membru in ansamblurile muzicale ale scolii, iar la indrumarea tatalui sau, comandant in armata albaneza, a intrat in trupa orasului ca solist clarinetist. Este vremea cand scrie multe piese cu armonii folclorice, ca Delja rudë (Arbusti uscati), Hajredini (Hajredin), Besa e një trimi (Fagaduinta omului curajos) si Shkoj e vi flutrim si zogu (Eu merg si zbor ca o pasare), dar si marsuri.
Intemnitat de regimul comunist pentru opozitia politica a fratelui sau

La 18 ani, Jakova era deja directorul artistic al orchestrei din Shkodra, iar primii discipoli au fost Çesk Zadeja, Tish Daija, Tonin Harapi si multi alti compozitori albanezi remarcabili. In perioada cat a fost profesor de muzica in localitatea Berdicë din districtul Shkodrei, Prenkë Jakova a invatat sa cante la chitara si acordeon, iar din 1939 a predat in satul Orosh, districtul Mirditë (Lezhë). Aici a compus piesa pentru acordeon intitulata “Mall” (Dor), iar mai tarziu „Fyelli i Bariut”, (Fluierul ciobanului), in stilul serenadelor din Shkodra. In 1940 a revenit in orasul natal, unde a inceput sa scrie un ciclu de cantece pentru copii si opereta in doua acte “Kopshti i Xhuxhmaxhuxhëve” (Gradina piticilor). In anul scolar 1941-1942, Jakova a fost transferat in Katërkollë, un sat in apropiere de Ulqin si Osho (regiunea Krajë din Iugoslavia), unde facea naveta 50 de kilometri, din Shkodra, cu bicicleta. Ulterior, a absolvit cu rezultate exceptionale Academia Nationala Santa Cecilia din Roma, iar din 1944 s-a aflat la conducerea primului cor al Brigadei de Partizani a Casei Tineretului din Shkodra.
Din pacate, ascensiunea sa muzicala nu a durat mult, pentru ca autoritatile de partid l-au arestat si inchis din cauza fratelui sau, oponent al regimului comunist, persecutat si ucis de securisti. Odata eliberat din puscarie, a inceput sa compuna si sa munceasca in exces, de la sapte dimineata pana noaptea tarziu, cand se intorcea acasa, lucru care a avut urmari nefaste asupra sa. Acum a scris ciclul de cantece „Dasma Shkodrane” (Nunta din Shkodra), cu care si-a reprezentat orasul natal la un festival de cantece din Tirana. In tot acest timp, el a predat ca profesor de muzica la doua scoli si nu a lipsit nicio zi de la pupitrul corului si orchestrei Casei de Cultura din Shkodra.

Dictatorul l-a rugat sa scrie o opera despre Skanderbeg

La editia din 1952 a Festivalului de cantece de la Tirana, poetul Llazar Siliqi a fost insarcinat de partid sa scrie o poezie despre munca tinerilor la o noua centrala hidroelectrica, construita pe raul Mat. Poemul avea ritmul unui cantec si era impartit in mai multe momente intitulate Dritë mbi Shqipëri (Lumini peste Albania). Acesta a fost embrionul primei opere albaneze, Mrika, la care Jakova a lucrat timp de sase ani. Repetitiile cu Mrika au inceput la 2 mai 1958, iar opera a avut premiera la 12 noiembrie 1958. In 27 si 28 decembrie, piesa a fost prezentata la teatrul Academiei de Muzica si Arte din Albania, unde Enver Hodja si premierul s au numarat printre spectatori.
Evenimentul s-a bucurat de un ecou urias, iar autorul a primit felicitari nu numai de la autoritatile de partid, ci si de la compozitori din intreaga lume. Succesul extraordinar repurtat cu Mrika a dus la o intalnire intre Enver Hodja si Prenkë Jakova, moment in care conducatorul tarii l-a rugat sa mai scrie o astfel de opera, dedicata de data aceasta lui Skanderbeg, eroul national. Muzicianul a raspuns ca „operele nu sunt ca painile care pot fi puse in cuptor, in orice moment”. Hodja a ras in urma acestui raspuns si l-a asigurat imediat pe Jakova ca ii va oferi personal toate conditiile necesare pentru a garanta succesul lucrarii. Opera Skënderbeu a avut premiera la 10 ani dupa Mrika si era mult mai elaborata si mai frumoasa din punct de vedere artistic. Jakova a muncit intens in aceasta perioada la ea, concomitent cu responsabilitatile ca manager la Casa de Cultura si ca profesor. El a dedicat cateva luni numai lucrarii si separarii muzicii turcesti de cea araba, aspect cu care s-au confruntat si alti compozitori din cauza relatiei foarte indepartate dintre muzica clasica si cea orientala. Operele sale au fost influentate de opera italiana traditionala, stilul belcanto si cantecul folcloric albanez. Cand, in sfarsit, a fost gata, autorul a adus lucrarea la Tirana pentru aprobare, dar a fost rugat sa revizuiasca multe parti ale acesteia. Jakova a refuzat categoric sa schimbe ceva, in cele din urma Fadil Paçrami (politician, scriitor si dramaturg) si ministrul culturii de-atunci l-au sustinut.

Sinuciderea

Cu toate ca Skënderbeu a avut un succes foarte mare, iar Jakova a fost felicitat personal de Enver Hodja, vicisitudinile realizarii sale au avut consecinte grele asupra spiritului artistului. Acest lucru s-a cumulat cu durerea si tristetea pricinuita de boala mamei sale, paralizata in casa, cu stresul si disperarea unei vieti grele, fapt ce l-a determinat sa se sinucida la 9 septembrie 1969, aruncandu-se de la etajul al doilea al Casei de Cultura din Shkodra. Cateva zile mai tarziu, a murit intr-un spital din Tirana, la 16 septembrie 1969.
Indurerati, locuitorii din Shkodra au organizat o impresionanta ceremonie funerara pentru cel mai mare muzician si compozitor al Albaniei din prima jumatate a secolului XX. La procesiune nu au fost prezente autoritatile publice, ci doar secretarul Ligii Albaneze a Scriitorilor si Artistilor. El a fost insotit pe ultimul drum de sunetele orchestrei din Shkodra, pe care Jakova insusi a creat-o.
Mostenirea muzicala a lui Prenkë Jakova este impresionanta: pe langa cele doua opere, el a semnat zeci de cantece, piese orchestrale si corale, muzica de film si operete pe care le-a daruit posteritatii.

 
  Alte titluri din categoria "Cultura"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 15
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Spiritualitate

  Interviu

  Caleidoscop

Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising