Home : Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE REVISTA DRITA GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Teiul lui Eminescu de la Viena
Maria Oprea
 
Interviu, NR. 15 - Iunie 2018
 



De anul acesta, celebrul tei al lui Eminescu, vechi de 550 de ani, isi poarta pruncii in lume pentru a raspandi lumina si gratia poeziei dincolo de gardul Gradinii Copou, locul unde poetul isi alinta singuratatile si melancoliile, unde gasea inspiratie si se bucura de prietenia Veronicai Micle si a lui Ion Creanga. De aceea, acest arbore, denumit ”copacul indragostitilor”, va purta mesajul sau de iubire in orasele care rememoreaza drumurile prin lume ale poetului. Primul vlastar din Teiul batran a fost plantat la Viena, in gradina Stadtpark, la mijlocul lunii octombrie, eveniment ce va fi urmat de alti confrati care vor ajunge la Berlin, Bucuresti, Chisinau, Cernauti. In anii ’80 ai veacului trecut, teiul, acest simbol-monument al culturii romanesti, fusese atacat de o ciuperca si risca sa moara. Mai multi specialisti au sadit puieti din secularul copac, iar acum, dupa 40 de ani, ei sunt gata sa plece pe urmele lui Mihai Eminescu. Afectat de senectute si intemperiile vremii, de boli, teiul din Copou a supravietuit miraculos datorita unor radacini care s-au dezvoltat in interiorul trunchiului putrezit, incapatanandu-se sa dovedeasca tuturor ca poezia este vesnica, inflorind in fiecare an si risipindu-si suav sufletul in fiecare anotimp. De-abia dupa plecarea poetului la Bucuresti, in 1877, iesenii au botezat copacul lor drag cu numele de Teiul lui Eminescu, iar tot la umbra unui tei, in cimitirul Bellu, badia Mihai a fost inmormantat.
La Viena, in Stadtpark, alaturi de „copilul” care creste cu dragostea romanilor din diaspora se afla si o placa comemorativa ce aminteste, in limbile germana si romana, de perioada studiilor vieneze ale poetului nostru national. Trebuie sa amintim ca, anul acesta, s-au implinit 150 de ani de la infiintarea, la Viena, a societatii „Romania”, societate eminamente studenteasca, din randul careia a facut parte si Mihai Eminescu.
Despre evenimentul din Viena, ne vorbeste Laura Hant, presedinta Asociatiei Mihai Eminescu, organi­za­tie aflata in capitala austriaca.

Un proiect de suflet

Interviu cu presedinta Asociatiei “Mihai Eminescu” din Viena, Laura Hant

Va rog sa ne prezentati un scurt istoric al Asociatiei “Mihai Eminescu” si sa ne spuneti daca, in afara actiunilor dedicate poetului national, organizati si alte tipuri de evenimente culturale.
Asociatia “Mihai Eminescu” a fost infiintata de mine in ianuarie 2014. Prin infiintarea asociatiei am raspuns unei necesitati culturale si identitare a romanilor din diaspora. Este un proiect de suflet prin care doresc sa facilitez mentinerea vie in mintea si sufletul romanilor din diaspora a limbii si culturii romanesti. Asociatia “Mihai Eminescu” si-a propus sa contribuie la pastrarea identitatii culturale a romanilor si sa ajute la coagularea, in jurul unor proiecte culturale si spirituale, a asociatiilor si comunitatilor romanesti din Austria. Dupa cum ilustreaza numele asociatiei, personalitatea culturala romaneasca aleasa ca model si sursa de inspiratie, pentru noi, este Mihai Eminescu. Odata infiintata, asociatia a atras o serie de studenti romani care studiaza la Viena, dar si alte personalitati ale spatiului cultural romanesc, cum ar fi tinerii Ruben Doran si Razvan Rosu, filologul Dan Toma Dulciu si multi altii. Desi asociatia noastra este focusata pe activitati de comemorare si popularizare a marelui nostru poet national, paleta actiunilor si evenimen­telor culturale este mult mai larga si diversa.

Ce v-a determinat sa conduceti o misiune nu tocmai usoara, dar foarte frumoasa, cu semnificatii atat de inalte legate de istoria literaturii si culturii romanesti?
Este greu sa definesc cand si ce m-a motivat sa fac acest pas. A fost un imbold, o dorinta care cred ca salasluieste in sufletul multora dintre romanii din diaspora. Mi-e greu sa definesc exact gandul care m-a pus in miscare. A fost, insa, un gest firesc, normal, izvorat si din dorinta de a face ceva pentru promovarea valorilor culturale romanesti.

Va rog sa ne vorbiti despre actiunea ”Zilele Teiului Eminescian”, in capitala Austriei, in luna octombrie 2017. Vor fi actiuni de plantare a unor puieti din teiul lui Eminescu, la Berlin, Cernauti si Bucuresti si in organizarea cui?
A fost o actiune complexa, care a inclus mai multe evenimente grupate pe parcursul a doua zile. Am avut o prezentare de carte ”Eminescu – itinerar vienez”, de Dan Dulciu, si vernisajul unei expozitii cu tema ”Pe urmele lui Eminescu”, a pictorului Mihai Cotovan. A urmat actiunea de plantare a mladitei din teiul lui Eminescu, in Stadtpark, si un spectacol muzical sustinut de Ansamblul profesionist “Ciprian Porumbescu” din Suceava si formatia Vali Boghean Band, din Republica Moldova. Initiativa plantarii teiului la Viena ne-a apartinut si ne-am implicat cu drag in organizarea acestei actiuni. Despre initiativa de plantare si in alte orase, pe care o salutam, nu suntem informati, aceasta fiind probabil o actiune a Primariei Iasi. Va prezint, mai jos, cuvantul rostit cu ocazia actiunii de plantare a teiului in Stadtpark: „Stimati domni ambasadori, stimate domnule Primar, stimati inivitati, ne-am propus sa sadim astazi o mladita din teiul eminescian, aici, in parcul cu cele mai multe monumente dedicate elitei culturale care s-a nascut sau a creat in Viena. Sper ca prin gestul nostru modest sa lasam o dovada vie, care sa aminteasca de trecerea prin Viena a poetului nostru national. Imi doresc ca teiul care se va inalta aici, in timp, sa devina sursa de inspiratie, asa cum a fost si pentru Eminescu, pentru generatiile viitoare de romani, care se vor regasi in viitor, in acest minunat loc”.

Cine sunt partenerii eminescologi si eminsecofili care s-au alaturat proiectelor asociatiei?
Ne-am straduit si ne vom stradui si in continuare sa atragem alaturi de noi cat mai multi oameni de cultura, eminescologi si eminescofili. Dan Toma Dulciu este un colaborator mai vechi de-al nostru, iar Dumitru Grumazescu si Miron Manega fac parte din galeria de personalitati care s-au apropiat de noi cu ocazia actiunii de plantare a teiului eminescian, dar cu care vom concretiza si alte proiecte culturale.

Cum colaborati cu autoritatile austriece si romanesti, cu diaspora din Viena? Este cunoscuta asociatia in acest oras, dar in Romania?
Avem o colaborare foarte buna si stransa atat cu autoritatile romanesti, cat si cu cele austriece. Cat priveste diaspora, cred ca este suficient sa amintesc ca, la toate actiunile noastre, un mare numar de romani din diaspora ne-au onorat cu prezenta lor, ceea ce consider ca este edificator. Speram ca, prin actiunile viitoare, activitatea asociatiei sa fie tot mai cunoscuta, atat in Austria cat si in tara.
Voi profita de acest prilej pentru a transmite cititorilor dvs. calde si sincere urari de bine de la Viena. Si pentru ca se apropie Sarbatorile de iarna si Anul Nou, anul marelui Centenar, le urez tuturor romanilor multa sanatate, putere de munca si succes, pentru a face din Romania o tara mai frumoasa, prospera si bine condusa, care sa-i deter­mine pe romanii de acasa sa-si doreasca sa traiasca in tara lor, iar pentru noi, romanii din diaspora, sa ne dorim sa ne intoarcem acasa.

 
  Alte titluri din categoria "Interviu"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 15
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Spiritualitate

  Interviu

  Caleidoscop

Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising