Home : Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE REVISTA DRITA GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Curiozitati si meserii din tinutul Puka
Marius Dobrescu
 
Ethnos, NR. 15 - Iunie 2018
 



Ce nu face omul la nevoie?

O fotografie rara, din anul 1907, reprezinta doi munteni din nordul Albaniei, dezbracati, care incearca sa traverseze un rau folosind un burduf de piele. Poza a fost realizata de cunoscutul albanolog Franz Nopcsa (1877-1933) si poarta explicatia: „Folosind un burduf umflat, muntenii trec raul Drin”. Dupa ce podurile erau distruse de inundatii sau razboaie, satenilor nu le mai ramanea altceva de facut decat sa apeleze la metodele traditionale de traversare a apei, printre care era si aceea imortalizata de Nopcsa.
Burduful, care in dialectul din zona Puka se mai numea si rreshiq, era confectionat dintr-o piele de oaie sau capra, umflat cu aer si legat in jurul pieptului, il ajuta pe satean sa pluteasca si sa treaca raul. Inainte de a intra in apa, barbatul se dezbraca si-si lega hainele deasupra capului pentru a nu le uda. Burduful a fost unul dintre mijloacele primitive folosite multa vreme pentru trecerea raurilor fara pod.

Lazile sculptate pentru depozitarea hainelor

Straiele traditionale din zona Puka sunt cusute cu multa maiestrie si migala, drept pentru care pastrarea lor in cele mai bune conditii este o misiune dificila. In perioadele in care nu erau folosite, hainele ceremoniale erau depozitate in lazi lucrate cu multa grija si talent, impodobite cu stravechi motive ornamentale si de cult.
Chiar si bijuteriile lucrate in argint filigranat si impodobite cu pietre pretioase erau, de asemenea, pastrate in „cutii pentru podoabe”, lucrate cu multa pricepere de catre localnici. In societatea urbana, inca din sec. al XIX-lea au patruns cutiile pentru podoabe de import, numite peshtaf, utilizate pentru depozitarea bijuteriilor, in timp ce in zonele de munte rurale a continuat sa functioneze traditia cutiilor sculptate, produse de mesterii locali. Incepand cu mijlocul sec. al XIX-lea, cutiile de import sau produse la oras au patruns si in mediul rural, acesta fiind motivul pentru care cele traditionale se gasesc din ce in ce mai greu. Cutia pentru bijuterii din fotografie este una dintre raritatile descoperite in zilele noastre si se pastreza intr-o colectie privata.

Omul care da o noua viata lemnului

Dulapuri uitate de vreme prin cine stie ce cotloane, scaune rupte si mancate de carii, oglinzi cu rama dezlipita… toate acestea isi incep o noua viata in momentul in care ies din atelierul mesterului Bajram Hyseni, din Puka. Acest mester local este specialist in restaurarea unor vechi obiecte de mobilier. In jurul lui se afla o multime de mobile vechi, distruse de timp si de indiferenta oamenilor.
“Aceasta meserie am invatat-o in anul 1991, in Grecia si, cu trecerea vremii, m-am perfectionat, chiar si ‘furand’ de la altii mai priceputi ca mine. Este o treaba foarte obositoare sa te ocupi de restaurarea acestor obiecte sau de gasirea lor. De regula le iau din piata sau mi le aduc diversi comercianti ori clienti care vor sa le aiba in casa”, spune Bajram.
In ultimii ani, Bairam si-a impartit timpul intre Albania si Grecia. Hyseni a vazut multe si poate face o comparatie intre cultura de acest gen din cele doua tari. “In Albania, cultura pentru mobilele vechi este la inceput. Asta tine de dragostea pe care o avem fata de trecutul nostru si de faptul ca nu am produs asemenea mobile si nu le cunoastem valoarea. Sunt putini cei care au grija de ele”. Totusi, in ultimii ani, s-au inmultit cazurile in care oameni cu bani din Albania tin sa-si impodobeasca locuinta cu asemenea obiecte valoroase.

 
  Alte titluri din categoria "Ethnos"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 15
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Spiritualitate

  Interviu

  Caleidoscop

Arhiva revistei Drita / Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2018
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising