Home : Arhiva revistei Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE PRIETENUL ALBANEZULUI GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Korcea isi canta serenadele. Corul Lira, un fragment din istoria romantica a orasului
Maria Oprea
 
Cultura, NR. 9 - Decembrie 2017
 



Piatra. Pe munti, pe strazile mici, case, biserici, pe timp. Esenta statorniciei, a marturiilor si trecerii vremii, a tariei sufletesti. A gloriei de altadata. Aceasta este Korcea. Unul din cele mai „impietrite” si romantice orase de care m-am legat ca de un frate de cruce. Timp conservat in sine, istorie din bucati de piatra ca un mozaic antic. Orasul, adapostit de Muntii Moravei si scufundat sub palariile copacilor batrani se dezvaluie in simplitatea sa naturala oricui isi deschide inima in fata lui. Este un loc cu oameni fermecatori, care si au pastrat identitatea prin cultura, limba, prin literatura, teatru, muzica si scoli. Este orasul serenadelor si al celor mai frumoase melodii de dragoste cantate in grup, piese care ar merita, alaturi de muzica polifonica, sa se afle sub protectia UNESCO. Sunt stravechi, nimeni nu stie cine le-a compus, dar pentru ca ele, odinioara, se cantau seara, sub ferestrele iubitelor, au o linie melodica plina de romantism si lirism. Chiar etimologia acestora (it. sereno = calm) arata ca sunt piese lente, in acord cu apusul sau inserarea care se lasa peste oras. Emotiile si bucuria lor ma duc spre celebra serenada dedicata unei fete korceare, la trubadurii medievali si la cantecul atat de sensibil al lui Ciprian Porumbescu, Dormi usor. Sunt insotite de diferite instrumente – mandolina, acordeon, flaut – dar cea mai des intalnita este chitara, care-i acompaniaza pe solistii ce cantau pe mai multe voci sub cerul liber, pe strazi.

Alaturi de mari cantareti, cum este Mihalaq Andrea sau Eli Fara, care au purtat serenadele albaneze pretutindeni, exista un grup vocal care tezaurizeaza acest patrimoniu muzical de aproape 100 de ani: Corul Lira. Pentru mine, ansamblul are o semnificatie cu totul aparte, deoarece dirijorul lui, Pandi Bello, muzician si prieten, este foarte legat de Romania, poate mai sincer decat multi nativi. Timp de un secol, acest grup vocal a interpretat si pastrat cantecele traditionale urbane din Korcea si, in mod special, serenadele care amintesc de piese similare din Italia sau Franta. S-a infiintat in anul 1917 si a fost mereu o parte a imaginii culturale a Korcei, oras care se distinge de celelalte localitati din centrul si nordul Albaniei, unde piesele au puternice influente arabe si turcesti, si prin aceasta muzica deosebit de armonioasa, de cantabila. Iar acompaniamentul de chitara, mandolina si alte instrumente cu coarde sporeste emotia si bucuria create de vocile masculine, alternate cu cele feminine si interludiile instrumentale. Pentru unii dintre noi, emotia este asemanatoare cu senti­mentul coplesitor al inaltarii drapelului pe catarg. Se pastreaza in acest faimos cor traditia vocilor barbatesti din „Corpul Armatei” si grupul „Korçare Dashuri”, primele denumiri cu care „Lira” a pornit la drumul sau prin istorie, neintrerupt de niciun eveniment. Printre dirijorii sai renumiti de dupa 1928 s-a aflat si tanarul profesor de muzica Sotir Kozmo, care a absolvit Conservatorul din Bucuresti. Meritul sau este ca a fost primul care a ridicat calitatea corului prin introdu­cerea femeilor in ansamblul muzical. De asemenea, Mihal Grameno, Thoma Nasi, Spiridon Ilo, Koli Rodhe, Mihal Ballkameni si multi altii au scris versuri si au compus muzica special pentru Corul Lira, care detine un palmares de peste 200 de cantece patriotice, lirice si satirice din regiunea Korcea. De asemenea, prestigiul sau a crescut foarte mult atunci cand i s-au alaturat, in concerte, artisti renumiti ca Tefta Tashko Koço, Kristaq Antoniu, Jorgjica Filce, Gaqo Çako si pianistii Lola Gjoka si Karmen Nako. Stilul, interpretarea si repertoriul au ramas neschimbate in aceasta suta de ani, chiar daca a avut de infruntat interdictiile comunismului, dar si afluxul de curente pop, occidentale, dupa 1990. Membrii Corului Lira se intalnesc aproape in fiecare zi, intr-o camera din Palatul Culturii din Korcea, unde sunt expuse fotografiile vechi ale membrilor lui, istoria si activitatea tuturor celor care nu mai traiesc, incapere in care am tras si eu cu coada ochiului prin usa intredeschisa, in timpul repetitiilor.
Acesti batrani, in special, dar si tineri, sunt o parte importanta a identitatii orasului. Unii au peste 85 de ani si canta inca alaturi de colegii lor de-o viata, iar cel mai mare beneficiu pe care li-l aduce Corul Lira este acela ca se simt inca tineri si activi. Cu toate acestea, ei si-au imbogatit repertoriul cu cantece in diferite limbi, pentru ca grupul sustine concerte si in strainatate. Fata de cantecele traditionale, cu caracter liric si patriotic, ei interpreteaza si piese balcanice, melodii in macedoneana, rusa, romana, greaca si germana. Succesul sau (premii, albume) vine efectiv din pastrarea liniei melodice si a stilului propriu, iar faptul ca in Albania se organizeaza un festival international al corurilor de camera se datoreaza, in mare masura, Corului Lira si traditiei sale muzicale.

 
  Alte titluri din categoria "Cultura"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 9
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Spiritualitate

  Ethnos

  Caleidoscop

  Interviu

Arhiva revistei Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2017
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising