Home : Arhiva revistei Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE PRIETENUL ALBANEZULUI GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Nunta la musulmani. Ritualuri, traditii, modernitate
Maria Oprea
 
Caleidoscop, NR. 9 - Decembrie 2017
 



Ritualurile nuntilor musulmane, care au propriul lor scenariu, incarcat de datini si superstitii, sunt exotice si pline de fast. Fireste, nu peste tot. Dar, intorcandu-ne putin la traditie, putem spune ca ele reprezinta un spectacol in sine, diferit de la o societate la alta, dar unic in manifestarile lui esentiale.
Pentru ca festivitatile se intind pe o perioada mare, de la trei zile la o saptamana, nuntile musulmane sunt dintre cele mai scumpe ceremonialuri. Uniunea dintre doi tineri este sarbatorita cu fast, cu vesminte si podoabe de lux, cu mancaruri alese, daruri, muzica si dans. Este o explozie multicolora a bucuriei, o expunere uneori cu pompa a maretiei si opulentei, totul in numele ritualului, al veseliei gazdelor si invitatilor, pentru ca evenimentul sa ramana unic in memoria lor si a celor doi parteneri. Conform Coranului, barbatul musulman are dreptul de a avea mai multe neveste (pana la patru, la fel ca Profetul), cu conditia sa le asigure acelasi nivel de trai. Dar aceasta tine de istorie. In conditiile actuale, “porunca” amintita mai sus este respectata din ce in ce mai putin, poate doar in comunitatile traditionaliste si izolate. Cea mai mare parte a societatilor musulmane de astazi s-au adaptat obiceiurilor moderne. Ceea ce a ramas si caracterizeaza aceste ceremonii sunt fastul, bogatia etalata din plin, dar si o parte a traditiilor, care au mai ales un rol decorativ, de spectacol teatral. De regula, cei doi soti trebuie sa aiba aceeasi religie, musulmana, iar daca femeia este crestina sau evreica, atunci copiii lor vor fi crescuti in cultul Islamului. Si inca ceva ce ne-ar putea parea o ciudatenie: daca un barbat de alta confesiune se casatoreste cu o musulmana, el va trebui in decursul a doua luni sa se converteasca la mahomedanism.

Regula “Parintii hotarasc” rezista si azi

Casatoria se consfinteste, de regula, printr-un act civil, un contract intre sot si sotie, care se depune cu o luna inainte de nunta la imam, la notar sau la cel care oficiaza. Se spune ca parintii sau tutorele joaca un rol important, acestia autorizand legatura dintre cei doi logodnici, iar consimtamantul viitoarei familii se da in prezenta a cel putin doi martori, de regula tatal si fratele miresei. Ceremo­nia oficiala, care dureaza cateva minute, in timp ce nunta se intinde pe mai multe zile, are loc la parintii logodnicei, intr-o camera rezervata sau in moschee. De cele mai multe ori, ea incepe cu un scurt discurs in limba araba, dedicat lui Alah, si cu citirea catorva versete din Coran. Chiar daca, in unele tari islamice, tinerii isi pot alege partenerii de viata, parintii sunt cei care desemneaza cine va fi sotia copilului lor. Odata hotararea luata, parintii baiatului merg acasa la mireasa ca sa ceara mana fetei pentru fiul lor, se face un schimb de cadouri si se bea serbet. De la petitul miresei, de la care au trecut doua luni, si pana in ziua logodnei se cumpara mai multe rochii de mireasa, pantofi, poseta, rochii de seara, parfum, cosmetice si bijuterii de aur, iar pentru mire, costum, camasa, pantofi si parfum. De asemenea, pe langa numeroasele cadouri si gramezile de dulciuri ce sunt oferite fara pauze, in aceasta zi se stabilesc locul unde vor trai viitorii soti si zestrea cu care vine fiecare in noua familie.

Mierea si untul traditionale

Dupa ce au trecut cele doua luni de la logodna, are loc petrecerea de nunta, care se desfasoara de joi pana duminica, desi adesea poate sa tina si o saptamana intreaga. Incep din nou sa fie oferite daruri, se pregatesc bucate, iar mireasa isi alege rochiile, caci traditia impune ca mireasa sa schimbe sapte rochii in zilele si noptile nuntii.
Potrivit obiceiului, barbatii si femeile stau in camere separate in timpul ceremoniei. In ajunul zilei celei mai importante, se savarseste ceremonialul “Henne” care inseamna pictarea miresei pe maini si pe picioare cu henna, simbolul fertilitatii, al iubirii si fericirii, culoare folosita impotriva deochiului ce poate fi aplicata si pe trupul mirelui. In acest timp, nuntasii canta si danseaza de zor. Mireasa primeste acum o dota din partea sotului sau a familiei sale. Tot el trimite in prima zi a nuntii un berbec acasa la familia fetei, care pregateste mancarea pentru eveniment. La astfel de nunti, gospodinele gatesc tot felul de bunatati orientale, printre care vestitul pilaf, orezul cu lapte si scortisoara, baclavaua si alte bucate traditionale.
Vineri, mireasa, cu capul acoperit, Coranul intr-o mana si o paine in cealalta, sta dupa un cearsaf (paravan) tinut de doua fete, impreuna cu domnisoarele de onoare, de regula 14-15, intr-o odaie in care intra oaspetii cu daruri. Adesea, zestrea miresei este expusa la casa ei timp de cateva zile, pentru a fi admirata de toata lumea, dupa care este dusa acasa la mire si expusa in continuare, pana dupa nunta. Cand mireasa paraseste casa parinteasca, fratele acesteia sau un unchi ii infasoara talia cu o panglica ori un brau rosu, cunoscut sub numele de “braul perseveren­tei”, si, dupa ce-si ia ramas bun, pleaca insotita de un alai, in sunete de fluiere si tobe. Pe spate, ea poarta o oglinda care simbolizeaza viitorul luminos al casniciei ei. De asemenea, cand a pasit in casa mirelui, pe pragul si pe tocul usii se pun miere si unt, pentru ca relatia celor doi proaspat casatoriti sa fie dulce si armonioasa. Peste capul miresei, nuntasii arunca banuti, fructe uscate si nuci, urand-i bunastare in familie.

Dezvelirea fetei si punerea naframei

In timp ce tinerii casatoriti sunt in camera nuptiala, pe partea exterioara a usii se infige un cutit sau se pune un lacat deschis pentru a avertiza ca onoarea jignita se pedepseste cu moartea. In tot acest timp, invitatii nu trebuie sa stea cu mainile incrucisate, pentru a nu chema duhurile rele, ci sa le tina una peste alta, a unire. In camera lor, mirii au multa mancare si doar un singur rand de vesela, tacamuri si un pahar, pentru a se apropia si mai mult si a se obisnui cu viitoarele greutati. Doar in cazuri foarte rare se mai practica ritualul cearsafului care dovedeste puritatea fetei, insa, daca se adevereste ca ea n-a fost virgina, este trimisa inapoi la parinti, iar nunta se intrerupe. Asa este in comunitatile foarte conservatoare, unde parintii hotarasc destinul copiilor, iar nunta nu este facuta la indemnul lui Eros...
Prima zi de dupa nunta este cunoscuta ca Ziua voalului, dezvelirea fetei, punerea naframei sau acoperirea capului, simbolizand trecerea in randul femeilor casatorite. Candva, de Ziua voalului, mireasa trebuia sa mearga la fantana, sa scoata apa si apoi sa gateasca dulciuri pentru a aduce bunastare in familie. In paranteza fie spus, nu mi se pare ca nunta ar fi un eveniment de mare satisfactie sufleteasca, din punctul de vedere al ritualurilor, deoarece mireasa nu face decat sa dea “examene” in fata tuturor, sa suporte timp de mai multe zile un ceremonial stufos si-n acelasi timp sa fie si “starul” fresh al petrecerii.
Acestea sunt ritualurile frumoase ale unei nunti musulmane. Din pacate, femeia este, in unele tari, persecutata, considerata un om de rangul al doilea. Ea nu sta impreuna cu barbatii la masa, este obligata sa-si acopere intreg corpul cu burka sau hijab, pentru ca religia nu acorda suficienta libertate femeilor si pentru ca statutul lor este controversat. Cu ani in urma, dar poate si acum, in satele musulmane din nordul Albaniei sau Kosovo ritualurile de nunta urmau negresit regia descrisa mai sus. Intre timp, nuntile albaneze s-au modernizat, iar traditiile au mai mult un aspect formal, de spectacol, se desfasoara pe fundalul muzicii moderne si al obiceiurilor aduse de pe alte meleaguri.

 
  Alte titluri din categoria "Caleidoscop"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 9
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Spiritualitate

  Ethnos

  Caleidoscop

  Interviu

Arhiva revistei Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2017
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising