Home : Arhiva revistei Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE PRIETENUL ALBANEZULUI GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Cultele religioase in Kosovo. In ciuda declaratiilor linistitoare, conflictele interconfesionale mocnesc
Mira Skënderi
 
Spiritualitate, NR. 8 - Noiembrie 2017
 



Kosovo este ultimul stat aparut pe harta Europei. Si-a declarat independenta in februarie 2008, dupa o lunga perioada de conflict si razboi cu Serbia. Multa vreme Kosovo a fost una dintre cele mai sarace si mai putin dezvoltate regiuni din Balcani. Cei mai multi dintre cele doua milioane de locuitori traiesc in zonele rurale.

Ultimul recensamant, cel din anul 2011, a consemnat faptul ca in jur de 95% din populatie este musulmana, in timp ce doar 3,7% este formata din crestini (ortodocsi si catolici). In Kosovo, crestinismul are o lunga istorie, incepand inca din timpul Imperiului Roman. Inainte de batalia de la Kosovopolje, din anul 1389, intreaga regiune balcanica a fost crestinata atat de Imperiul Roman, cat si de cel Bizantin. Din 1389 pana in 1912, Kosovo a fost guvernata oficial de Imperiul Otoman, ceea ce a dus la raspandirea Islamului in provincie. In timpul si dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Kosovo a fost condusa de autoritatile comuniste din Republica Socialista Federativa Iugoslavia (RSFI). In aceasta perioada, religia a fost descurajata si provincia a devenit tot mai secularizata.

Kosovo nu are o religie oficiala. Astazi, peste 90% din populatia kosovara provine din familii musul­mane, cei mai multi dintre kosovari fiind etnici albanezi. Mai exista cateva procente de vorbitori de limbi slave (sarbi, gorani si bosnieci), precum si un numar de turci. Un procent insemnat din populatie este musulmana doar nominal – acestia nu participa regulat la serviciile de la moschee, desi postul in timpul Ramadanului este o practica larg raspandita. Cei mai multi dintre sarbi sunt ortodocsi. O minoritate constituita din albanezi si croati este romano-catolica. Exista si un numar mic de protestanti evanghelici, a caror traditie incepe odata cu lucrarea misionarilor metodisti din Bitola, la sfarsitul secolului al XIX-lea. Acestia sunt reprezentati de Biserica Protestanta Evanghelica din Kosovo. Privita la suprafata, relatia dintre crestini si musulmani pare una de pace. Cu toate acestea, protestantii din Kosovo au fost in conflict cu musulmanii albanezi si au fost agresati fizic in timp ce distribuiau literatura crestina. Astfel de cazuri nu sunt mentionate in media. Pana in momentul de fata nu a avut loc niciun atac asupra cladirilor bisericesti. In Kosovo exista libertatea adunarilor pentru inchinare, chiar daca crestinii sunt in general discriminati la locul de munca, in societate si in institutiile publice.

Multi protestanti albanezi din Kosovo se tem sa se declare ca atare datorita posibilitatii discriminarii din partea albanezilor musulmani. Uneori, o intreaga familie este amenintata cu ostracizarea, chiar daca numai un singur membru al ei este credincios protes­tant. Acest aspect conduce deseori la intensificarea presiunii la adresa familiei respective si uneori la agresiune fizica. Aceasta presiune vine de regula din directia extremistilor musulmani. Una dintre greuta­tile legale intampinate de protestanti este faptul ca, uneori, nu au dreptul sa-si ingroape mortii. Ei trebuie sa ceara imamilor sa oficieze ingroparea si sa plateasca o taxa comunitatii islamice pentru aceasta slujba. In timpul ultimului razboi etnic din Balcani, Serbia s-a folosit de Biserica Ortodoxa pentru motivarea actiunilor sale, numind razboiul din Kosovo „razboi sfant”. Cele mai multe dintre casele care au fost arse au fost insemnate cu cruci de catre soldatii sarbi, iar locatarii lor alungati. Acest fapt a starnit si mai mult ura populatiei musulmane fata de crestinism. Dupa ce Kosovo si-a declarat indepen­denta, relatia dintre crestini si musulmani a devenit si mai tensionata. Cea mai mare parte a populatiei ii privea pe crestini ca fiind sarbi, indiferent de nationalitate. Aceasta era gandirea lor: oricine crede in Isus este sarb. In ultimii ani, in special dupa razboi, musulmanii s-au organizat mai bine si s-au asigurat ca vocea lor este auzita de autoritati. In Kosovo exista cateva partide politice musulmane, care au reusit sa stranga in jurul lor multi credinciosi. In momentul de fata, unul dintre aceste partide are reprezentanti in Parlament. Deseori, deputatii acestor partide au tinut discursuri care au creat tensiuni in cadrul natiunii cu privire la eroii nationali sau predarea religiei in scoli. Intre timp, crestinii sunt preocupati de noile planuri cu privire la introducerea religiei in scoli, temandu-se ca aceasta va fi dominata de invatatura Islamului si de accentul pus pe diferentele dintre minoritatile religioase. Factiunile musulmane radicale sunt ascunse si protejate de moschei. Declaratia oficiala a acestora este ca nu au nimic de-a face cu gruparile extremiste. Consensul general printre misionari si liderii nationali ai bisericii este ca se ridica o miscare islamica tot mai agresiva. Numarul extremistilor musulmani a crescut si multi tineri li se alatura prin faptul ca sustin doctrine care starnesc ura, iar mai tarziu atrag consecinte grave. In 2014, sute de extremisti au fost arestati, suspectati fiind de acte de terorism in Irak si Siria.
In contextul acesta, Kosovo are nevoie de o legislatie care sa introneze pacea interconfesionala, chiar daca aceasta pare acum o iluzie. Clericii de buna credinta, crestini sau musulmani, au obligatia sa pledeze din amvon sau din afara lui pentru ca autoritatile tarii sa ia cele mai intelepte decizii pentru a consolida fundamentele europene ale acestei tari. (Sursa: Revista Alfa Omega TV Magazin 5.3 - Crestinismul si Islamul (mai-iunie 2015).

 
  Alte titluri din categoria "Spiritualitate"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 8
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Ethnos

  Spiritualitate

  Caleidoscop

Arhiva revistei Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2017
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising