Home : Arhiva revistei Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE PRIETENUL ALBANEZULUI GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Mehmet Shehu: misterul unei cariere sfarsite dramatic
Marius Dobrescu
 
Istorie, NR. 6 - Septembrie 2017
 



Despre premierul comunist albanez, mort in patul lui, in imprejurari misterioase, s-au scris biblioteci intregi. Niciun episod al vietii acestui ciudat personaj nu a ramas necercetat. Cariera lui plina de fapte cutremuratoare si moartea inconjurata de mister au dat suficiente motive istoricilor epocii si jurnalistilor sa-si uimeasca cititorii. Considerat cel mai fidel tovaras de drum al liderului comunist Enver Hodja (prim-secretar al Partidului Muncii din Albania in perioada 1941-1985), Shehu a avut o cariera fulminanta, dar si o cadere pe masura.

In dimineata zilei de 18 decembrie 1981, familia l-a gasit impuscat in propriul pat. Inca de la inceput, in jurul mortii lui Mehmet Shehu s-au avansat doua variante: cea a sinuciderii si cea a asasinatului politic. Rostite in surdina, banuielile acuzand asasinarea lui s-au indreptat spre cel caruia premierul i-a fost intreaga viata prieten si partener devotat: seful comunist Enver Hodja. Desi presa albaneza si reprezentantii regimului au sustinut ideea sinuciderii, varianta cu cei mai numerosi adepti a fost cea a unui asasinat politic. Mehmet Shehu (1913-1981) a fost “mana forte” a regimului comunist de la Tirana. Dupa ce a participat la razboiul civil din Spania, a fost internat intr-o tabara de refugiati in Franta, unde a stat trei ani, dupa care, revenind in Albania, a devenit unul dintre comandantii rezistentei antifasciste (comuniste) albaneze. Intre 1953 si 1981 a ocupat functiile de ministru de Interne si prim ministru. In materialul de mai jos ne vom referi la cateva dintre cele mai enigmatice episoade din viata acestui longeviv demnitar comunist, la conflictul cu “liderul maxim” si la moartea ciudata careia i-a cazut victima.

Fara discutie ca misterul cel mai mare al vietii lui Mehmet Shehut are legatura cu ultima noapte a vietii sale: s-a sinucis ori a fost asasinat premierul Albaniei? Aceasta este una dintre cele mai mari dileme care au zguduit opinia publica albaneza, mai ales dupa democratizarea tarii. Despre moartea lui Shehu s-au avansat o multime de variante. Istorici, ziaristi si fosti inalti demnitari ai regimului comunist au avansat ipoteze si marturii care mai de care mai fanteziste, incepand cu varianta in care Hodja insusi ar fi descarcat pistolul asupra fostului sau tovaras, pana la cea a otravirii premierului, urmata de simularea sinuciderii… Este cert, insa, ca nimeni pana acum nu a putut garanta ca varianta sa este cea corecta, asa incat intrebarea de la inceput ramane inca valabila: s-a sinucis Mehmet Shehu sau a fost victima unei executii de tip mafiot? Daca am ramane doar pe terenul faptelor, varianta care rezista este cea a sinuciderii, desi motivele acestui fapt nu sunt pe deplin clare. Scrisoarea pe care a lasat-o in urma nu poate fi exclusa din discutie. Analizand-o, ramai cu convingerea ca premierul era disperat si decis sa-si ia zilele. Pana azi, se stie ca logodna fiului sau cu o fata provenind dintr-o familie “declasata”, de oponenti ai regimului, a fost motivul principal al sinuciderii lui Shehu. In cadrul sedintei Biroului Politic al Partidului Muncii din data de 17 decembrie 1981, premierul a fost aspru criticat de catre colegii din conducerea partidului, iar printre ei s-a aflat Enver Hodja insusi. Principalele acuze care i s-au adus au fost incalcarea liniei partidului in chestiunea puritatii ideologice si “slabirea vigilentei de clasa”. Practic, intregul Birou Politic a fost impotriva lui. Conform parerii unanime a membrilor BP, Mehmet Shehu era dispus la intelegeri cu imperialistii si la tradarea puritatii ideologice a regimului. Cei mai inversunati critici ai sai au fost tocmai activistii care au fost promovati in cele mai inalte functii de partid si de stat chiar de catre Mehmet Shehu: Lenka Çuko, Simon Stefani, Ramiz Alia, Manush Myftiu, Rita Marko si alti cativa. Pana in acest punct se poate trage concluzia ca Mehmet Shehu s-ar fi sinucis tocmai din neputinta de a accepta criticile fostilor colegi. Cealalta varianta a mortii sale este executia de tip mafiot, practicata pe scara larga de regimul dictatorial al lui Hodja. Aici exista mai putine informatii si mai multe presupuneri. Totusi, de ce sa-si fi luat zilele premierul albanez, cand in noaptea respectiva lucrase la raportul autocritic pe care avea sa-l prezinte a doua zi in fata colegilor din BP? Aceasta ar fi una dintre enigmele acelei nopti la care nimeni n-ar putea sa raspunda.

O alta intrebare la care nu s-a raspuns pana acum este daca fostul premier a fost sau nu colaborator al mai multor agentii straine sau “poliagent”, cum l-a caracterizat post-mortem Enver Hodja. In perioada regimului comunist, anii 1945-1990, a fi sau a nu fi agent al unei puteri straine nu depindea de probe sau marturii, ci de ceea ce hotara Securitatea (Sigurimi) si partidul. Asa se face ca, vreme de treizeci de ani, Sigurimi s-a straduit sa stranga sau sa confectioneze probe impotriva primului ministru albanez. Trebuia demonstrat cu orice pret ca Shehu are relatii secrete cu puterile occidentale (ba chiar si cu tarile „revizioniste” din Est), ceea ce constituia un cap de acuzare ce l-ar fi putut trimite in fata plutonului de executie. Criticile lansate dupa moartea sa au adus in fata opiniei publice relatiile pe care fostul premier le-ar fi avut, chipurile, cu puterile straine, urmarind eliminarea lui Enver Hodja si trecerea la un regim democratic bazat pe pluripartidism. Iata doar unul dintre exemple: in cursul unei vizite pe care Shehu a facut-o in Franta, din motive medicale, in anul 1970, premierul albanez ar fi cerut, se spune, o intalnire neprotocolara “tète à tète” cu primul ministru francez, Jacques Chaban Delmas. Intalnirea avea o clauza speciala: nu trebuia sa fie facuta publica, iar deconspirarea ei in media avea prevazute consecinte dintre cele mai grave. Primul ministru francez era celebru in presa vremii pentru zbuciumata sa viata privata, dar si pentru orientarea politica proamericana, considerata o abatere de la pozitia traditionala a presedintelui De Gaulle, si asta mai cu seama dupa retragerea Frantei din Tratatul Nord-Atlantic. Doua zile mai tarziu, Shehu a primit acceptul pentru intalnirea cu premierul francez, dupa care s-au fixat ziua si ora intrevederii. Intalnirea a avut loc, dar, contrar celor stabilite, a fost deconspirata repede. A doua zi, principalele agentii de stiri europene si americane au anuntat-o si au facut largi comentarii pe marginea ei. Desigur ca evenimentul i-a fost adus la cunostinta si lui Enver Hodja, iar in cadrul “procesului” de mai tarziu din Biroul Politic acest fapt a constituit unul dintre principalele argumente ale “tovarasilor” lui Shehu pentru a demonstra relatiile lui cu puterile occidentale. Intalnirea lui Shehu cu premierul francez a avut loc chiar in perioada in care spionajul albanez primise informatii privind organizarea unor actiuni ale serviciilor secrete occidentale si diasporei albaneze pentru eliminarea lui Enver Hodja si schimbarea regimului politic din Albania. Conform acestor informatii, interventiile respective ar fi avut un dublu scop: rasturnarea regimului Hodja si liberalizarea cadrului politic, avand ca model sistemul de autoadministrare liberala iugoslava, combinat cu socialismul suedez. Pe partea ei, diplomatia secreta albaneza incerca un “dezghet” al relatiilor cu Occidentul, actiune sustinuta inca de la inceput de vecinii Albaniei, fapt dovedit de documente detinute de arhiva Departamentului de Stat al SUA. In acest context complicat are loc intalnirea lui Mehmet Shehu cu premierul francez, eveniment care a avut un ecou semnificativ si a trezit interesul vecinilor Albaniei, precum si pe cel al factorilor politici de la Moscova.

A existat un plan al lui Mehmet Shehu avand ca obiectiv eliminarea fizica a lui Enver Hodja?
In jurul acestei intrebari s-au facut multe speculatii si orice raspuns va contine o mare doza de mister. Un text publicat in ultima vreme in presa albaneza lanseaza ipoteza ca un inalt oficial al statului albanez, avand numele de cod M 008, ar fi pus la cale otravirea conducatorului statului. Aceasta afirmatie nu a fost confirmata niciodata, desi ar fi fost logic ca Mehmet Shehu sa fi dorit eliminarea fizica a liderului si preluarea puterii in stat.

Contributia lui Mehmet Shehu la eliminarea a numeroase personaje din mediul politic albanez este inca una dintre enigmele cu care fostul prim ministru a plecat pe lumea cealalta.
Conform cercetatorilor istoriei recente, conflictele din sanul Biroului Politic al CC al PMA erau foarte frecvente. In continuarea ciocnirilor din fostul Partid Comunist Albanez, primul care a avut de infruntat acuzele colegilor din BP a fost Koçi Xoxe, unul dintre fondatorii PCA. Fostul delegat al Grupului comunist de la Korcea, care, impreuna cu tatal sau, a pus tot ceea ce avea la dispozitia Miscarii Comuniste si celei de Eliberare Nationala, Xoxe a trebuit sa se confrunte cu acuzatia grava de a fi luat parte la “activitati dusmanoase”. Cei mai nemilosi acuzatori ai sai au fost Mehmet Shehu si procurorul Bedri Spahiu, care nu au precupetit nimic pentru a-l trimite in fata plutonului de executie pe cel care detinuse pana atunci functiile de sef al Securitatii si ministru de Interne. Martori ai evenimentelor povestesc despre atmosfera kafkiana creata in sanul partidului de catre serviciul secret, de climatul de suspiciune si teroare al carui unic beneficiar era Enver Hodja. Sustinatorii acestuia au gasit prilejul si in cazul Xoxe sa-si exercite intransigenta, fiind siguri ca si liderul partidului avea sa-i sustina la nevoie. Este adevarat ca, in anii in care Ministerul de Interne a fost condus de Koçi Xoxe, organele statului au supravegheat indeaproape un numar de inalti activisti ai partidului, dar lucrul acesta nu se putea face fara acordul lui Hodja, fiind un adevar recunoscut ca acesta “juca la doua capete”. Mai mult decat atat: se stie ca discursul pe care Koçi Xoxe l a tinut in decembrie 1947, cu ocazia inaugurarii Scolii de Partid, in care el a elogiat relatiile cu Iugoslavia si pentru care a fost acuzat ca proiugoslav, fusese citit si aprobat chiar de seful statului. Ei bine, printre inaltii demnitari ai statului banuiti a avea pozitii contrare liniei politice oficiale si trecuti prin “filtrul” Securitatii a fost si Mehmet Shehu. Documente scoase recent din arhivele albaneze releva faptul ca, dimpotriva, fostul prim ministru a fost unul dintre cei mai aprigi aparatori ai puritatii ideologice din sanul conducerii albaneze, omul caruia i se pot reprosa cele mai dure campanii pentru demascarea si eliminarea fizica a oponentilor regimului.

A actionat Mehmet Shehu impotriva intereselor Albaniei? Pentru a da un raspuns la aceasta intrebare trebuie facuta o analiza serioasa a evenimentelor, mai ales a celor in care rolul principal l-au jucat Sigurimi si diplomatia secreta. Ele trebuie asadar puse cap la cap si analizate cu discernamant si fara partizanat, mai ales ca in epoca respectiva faptele reale au fost parazitate de o dezinformare grosolana, specifica regimurilor dictatoriale. O alta intrebare care se pune in acest context este daca Albania epocii comuniste isi permitea sa trimita in temnita sau la moarte un numar atat de mare de intelectuali si oameni de stiinta pe baza unor dosare contrafacute, falsificate grosolan? Statisticile realizate dupa 1990 confirma faptul ca o pleiada intreaga de intelectuali albanezi au fost condamnati la moarte si executati numai pentru “crima” de a nu fi acceptat regimul comunist. Din acest punct de vedere, Shehu poate fi considerat unul dintre marii responsabili. Conform istoricilor epocii, fostul prim ministru a fost promotorul luptei de clasa, omul care, in conditiile si imprejurarile istorice respective, era considerat “principial, dur in decizii si intransigent fata de greselile si culpele pentru care cerea cele mai aspre pedepse”. Unul dintre membrii familiei sale, fiica fostului prim ministru, a marturisit ca, spre sfarsitul vietii, acesta incepuse sa-si regrete faptele si sa inteleaga ca nu fusese altceva decat un instrument prin care Enver Hodja isi exercitase cruzimea. Numai ca atunci era prea tarziu, caci soarta ii fusese deja pecetluita, iar noaptea de 17/18 decembrie 1981 a fost pentru Mehmet Shehu iesirea definitiva din scena.

 
  Alte titluri din categoria "Istorie"


Cateva cuvinte despre Gjergj Kastrioti Skanderbeg (Skënderbeu)

Englezi in costum popular albanez

Revoltele antiotomane si masacrul de la Manastir



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 6
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Ethnos

  Spiritualitate

  Caleidoscop

Arhiva revistei Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2017
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising