Home : Arhiva revistei Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE PRIETENUL ALBANEZULUI GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Opinca, simbolul drumului si al vietii
Maria Oprea
 
Ethnos, NR. 8 - Noiembrie 2017
 



Opinca, simbolul drumului si al initierii, al cunoasterii lumii si parcursului vietii, este un obiect banal, neatragator, aproape primitiv, dar cu o valoare intrinseca mai pretioasa decat aurul. Ea reprezinta traditia unui neam, istoria si patrimoniul lui identitar. Opinca este internationala, insa etimologia si originea ei, asemenea martisorului, sunt disputate de cateva tari din Balcani.

Faptul ca opinca este raspandita in tot arealul balcanic – Albania, Serbia, Bulgaria, Macedonia, Slovenia – face ca opiniile legate de paternitatea si denumirea ei sa fie disputate de etnologii vecini. Termenul este considerat a avea etimologii slave in special, insa el este un cuvant din stravechiul fond traco-dac. Se pare ca in limbile slave cuvantul provine din opinuku (incaltaminte) si opanica (talpa); in bulgara este opinak, in sarba, croata, slovena este cunoscuta ca opanak, in ceha, opanky, si in rusa, opanka. Albanezii care le-au purtat si le incalta, de asemenea, in spectacolele de folclor, le zic opinga. Aceste derivate certifica, intr-un fel, faptul ca ele au fost calchiate sau au luat nastere dupa un substantiv gata format cu mult inaintea venirii slavilor de sud, in secolul al VI-lea, in Peninsula Balcanica, unde se aflau tracii si ilirii. Iar ca argumente si dovezi, pe langa cele lingvistice, sunt descoperirile arheo­lo­gice din teritoriile locuite de geto-daci, unde au fost gasite opinci de acum 2500 de ani i.Hr. De asemenea, dacii de pe Columna lui Traian sunt infatisati cu vesminte si opinci pe care taranii romani le-au purtat de-atunci secole de-a randul, nu numai acasa, la drum sau la munca, ci si la razboi. Potrivit vestigiilor, ei le confectionau din piele de vita, cal sau porc, le strangeau pe picior cu nojite (par de cal rasucit), curele de piele sau fire de lana toarsa, iar iarna adaugau obiele groase si ciorapi pentru a se feri de frig. In siturile de la nord de Dunare s-au gasit astfel de obiecte de incaltaminte facute si din piele de vulpe, cerb, bursuc, lup sau urs, ceea ce subliniaza o anumita ierarhie intre nobilii care aveau opinci din piei de vanat si cei saraci cu opinci simple. Bucata de piele era mai mare decat talpa pentru a fi ridicata si a imbraca piciorul, avea pe margine gauri prin care trecea o nojita ca un siret ce o aduna sub forma de incaltaminte cu varf ascutit. Pentru ca romanii purtau in trecut, pana in secolul XX de fapt, foarte mult opinci, maghiarii i-au poreclit opincari (in magh. Bocskoros). In replica, in august 1919, la finele Primului Razboi Mondial, odata cu inabusirea revolutiei bolsevice de la Budapesta, ro­ma­nii au arborat o opinca in varful parlamentului ungar, alaturi de drapelul tricolor. Mandria si patriotismul i-au facut pe patru studenti romani la Paris sa participe la o competitie, in anul 1908, a carei provocare era sa parcurga 100.000 de kilometri pe jos, ocolind Pamantul cu mijloace materiale proprii si al carei premiu era de 100.000 de franci (azi echivaleaza cu o jumatate de milion de euro). Acestia au ales sa strabata pamantul in opinci si in costum popular: “Daca suntem romani si vom cunoaste lumea, atunci cand sa cunoasca lumea romanii daca nu cand acestia le vin la poarta? Vom purta tot timpul opinci si costum popular”.

Pentru a intra curat in Postul Mare, taranul ardea, de Lasatul Secului de Pasti, opincile vechi si incarcate de fortele malefice ale pamantului, cu care intrasera in contact timp de un an. Recent, dupa ce opinca din piele a fost inlocuita cu cea din cauciuc, au inceput sa fie arse anvelope de masina, tot un fel de opinca, dar moderna, contaminata si ea de amprenta pamantului.

De peste 2000 de ani, forma si modul de realizare nu s-au schimbat absolut deloc, sunt folosite si azi in evenimente culturale, fiind poate singura piesa de port traditional care nu a suferit modificari sau adaptari cu trecerea vremii. Doar designerii si creatorii de moda le-au impodobit cu diferite pietre sau sireturi multicolore.
In ceea ce-i priveste pe albanezi, ei au dezvoltat pentru spectacolele traditionale opinci din piele care aduc mult cu pantofii cu bretele, si asta din ratiuni practice, iar in varful ascutit si intors spre corp au adaugat, sub influenta musulmana, un ciucure negru.

Maria Oprea

 
  Alte titluri din categoria "Ethnos"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 8
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Ethnos

  Spiritualitate

  Caleidoscop

Arhiva revistei Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2017
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising