Home : Arhiva revistei Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE PRIETENUL ALBANEZULUI GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Praznicul Adormirii Maicii Domnului
Pr. Gruia-Mihail ZAMFIRESCU
 
Spiritualitate, NR. 6 - Septembrie 2017
 



O zi deosebita in viata crestinului ortodox este ziua de Sfanta Maria Mare, ziua trecerii la Domnul, a Adormirii Maicii Domnului, care, in fiecare an, se praznuieste in data de 15 August. Insemnatatea praznicului este subliniata si de perioada de pregatire pentru intampinarea sa, cele doua saptamani de post, cuprinse intre 1 si 14 august – postul Sfintei Maria sau al Sfantamariei. Este un post scurt, dar mai aspru, cu ajunari (lunea, miercurea si vinerea) si mancaruri fara ulei (martea si joia), pentru ca impreuna cu sufletul sa se struneasca si trupul, in efortul comun de despatimire. In multe biserici, in fiecare zi dimineata se savarsesc slujbele Utreniei si Sfintei Liturghii, iar seara cate unul din cele doua Paraclise ale Maicii Domnului. Participarea la aceste slujbe si efortul postului ii pregatesc pe credinciosi pentru intampinarea celor doua mari praznice: Schimbarea la fata, in cursul acestui post (6 August) si Adormirea Maicii Domnului (15 August).
Sursa prin care aflam cele petrecute in legatura cu trecerea Maicii Domnului in lacasurile ceresti este Sfanta Traditie, pastratoarea vie a amintirii faptelor minunate neconsemnate in cartile sfinte. Astfel, cu trei zile inainte de sfarsitul vietii sale pamantesti, Arhanghelul Gavriil se arata (din nou) Sfintei Fecioare, pentru a vesti, de aceasta data, momentul incheierii periplului sau pamantesc. Dorinta Maicii Domnului a fost aceea de a-si lua bun ramas de la ucenicii Domnului, iar pentru a-i indeplini aceasta dorinta, sfintii apostoli au fost purtati pe nori din toate colturile lumii, de unde propovaduiau Evanghelia, pana la locul intalnirii cu Maica Domnului: Ierusa­li­mul pamantesc. Se reface astfel legatura ocrotitoare: Apostoli in rugaciune, in jurul Maicii Domnului. Imaginea nu este noua; scena mai avusese loc dupa Inviere (cand Sfintii Apostoli se ascund in Ierusalim, „de frica iudeilor”) si de Inaltare, langa Ierusalim (cand Sfintii Apostoli au primit binecuvantarea Mantuitorului).
Intalnirea are scopul de a imbarbata ucenicii in urmatoarea etapa a predicarii lor, cand sunt lipsiti de prezenta terestra a Maicii Domnului, aratandu-le ca, din rugatoare pamanteana, Ea devine rugatoare cereasca. Inconjurata de ucenicii Domnului, in rugaciune, Maica Domnului trece la cele vesnice, isi incredinteaza sufletul sau Mantuitorului.
Momentul este surprins in iconografia bizantina: Maica Domnului sta „adormita” pe un catafalc, cu mainile incrucisate pe piept, vegheata de Mantuitorul, inconjurata de Sfintii Apostoli. Scena transmite o mare tristete, corpurile ucenicilor sunt inclinate spre catafalc, iar fetele lor sunt transfi­gurate. La capul Maicii Domnului sta Sf. Ap. Petru, care tamaiaza, iar la picioare, sta Sf. Ap. Pavel, care cu mana dreapta arata spre catafalc. De jur imprejur, ceilalti apostoli si, uneori, este reprezentat si poporul adunat. Pe partea stanga a Maicii Domnului, la mijlocul catafalcului, se afla Mantuitorul Hristos, in slava, tinand in brate o prunca mica, infasata – care reprezinta sufletul neprihanit al Maicii Domnului. Deasupra, pe ambele laturi, sunt prezentate cete de ingeri pregatite sa formeze alaiul ceresc. In majoritatea reprezentarilor, in intreaga scena, numai Mantuitorul si Maica Domnului au aureole de sfinti, pentru a se sublinia evlavia participantilor si jalea momentului. In unele icoane, in partea de jos a scenei, este surprins momentul in care Sf. Arhanghel Mihail reteaza mainile unui evreu, care incerca sa rastoarne catafalcul. La rugaciunile sale fierbinti, aratand pocainta pentru gandul nebunesc, Maica Domnului s-a indurat de el, iar Mantuitorul i-a vindecat mainile.
Praznicul Adormirii Maicii Domnului este cinstit in mod deosebit in poporul nostru. Multe biserici si manastiri de pe teritoriul tarii noastre au ca hram aceasta sarbatoare; dintre cele mai cunoscute fiind Namaesti, Rameti, Nicula, Rohia etc., unde au loc adevarate pelerinaje. Inchinatorii se aduna inca din ajun, pentru participarea la priveghere si la cantarea Prohodului Maicii Domnului, fara a uita de curatirea sufleteasca prin Sfanta Spovedanie. In ziua praznicului, participa la Sfanta Liturghie, pentru a se impartasi - ca o incununare a nevointelor din timpul postului. Daca adaugam si faptul ca foarte multe romance poarta numele Maicii Domnului, care in aceasta zi isi serbeaza numele, vedem indestule dovezi ale evlaviei deosebite pe care poporul nostru o poarta Maicii Domnului, ca recunostinta pentru indelungile rugaciuni fierbinti catre Fiul sau, pentru miluirea noastra.

Pr. Gruia-Mihail ZAMFIRESCU

 
  Alte titluri din categoria "Spiritualitate"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 6
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Ethnos

  Spiritualitate

  Caleidoscop

Arhiva revistei Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2017
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising