Home : Arhiva revistei Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE PRIETENUL ALBANEZULUI GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
In Albania, imamul, preotul catolic si cel ortodox isi beau cafeaua impreuna. Elbasan, centrul dialogului interconfesional
Maria Oprea
 
Spiritualitate, NR. 8 - Noiembrie 2017
 



In conditiile in care lumea este surprinsa de asaltul conflictelor interreligioase si politice, dialogul confesional se manifesta fara rest, fiind o normalitate discreta a societatii albaneze. Deocamdata. Intruziunile externe, interesele regionale pot modifica aceasta armonie, insa, in Albania, cei 58% musulmani si 17% crestini convietuiesc ca o familie.

In ciuda unor accidente izolate, in majoritatea statelor lumii oamenii respecta credinta celui de langa el, confrate ori strain. Totusi, istoria a memorat conflicte insemnate de-a lungul timpului, cu unele reminiscente si in prezent, dar nu le vom invoca aici, ci vom vorbi despre un model de convietuire interreligioasa, cum este cazul Albaniei, unde nu au existat niciodata ciocniri intre confesiuni. Explicatia este simpla: interzicerea religiei in comunism si a oricarei forme de spiritualitate, timp de 50 de ani, ateismul, au sugrumat orice orgoliu si ofensiva concurentiala. Mai mult, comunitatile mici, localitatile eterogene au creat un univers in care toti, cunoscandu-se intre ei, munceau impreuna, se ajutau si se solidarizau in problemele comune. Desi spiritul religios era mai putin manifest si ritualic, el a supravietuit latent, ca un organism criogenat. Dupa 1991, Albania si-a eliberat nu numai poporul, ci si credinta, iar religiile – crestina, musulmana, bektashiana – au fost nevoite sa reconstru­iasca de la zero, in special lacasurile lor de cult. Asa se face ca Grecia, Turcia, Roma­nia si congregatiile catolice au sprijinit acest efort al renas­terii spirituale albane­ze. Ca urmare, in ciu­da numeroaselor pro­ble­me pe care le presupune tranzitia politica si economica, un feno­men a ramas constant aici: respectul pentru credinta si acceptarea pasnica a mozaicului cultural. Iar orasul Elbasan este un exemplu de toleranta si dialog interconfesional, in acest caz.

„Nimic nu ne impiedica sa avem relatii bune”

O zi torida de vara. In Elbasan, umbra se muta de pe un trotuar pe altul, iar soarele goleste strazile impingand oamenii catre terase si incaperi racoroase. Pe drumul spre casa, imamul geamiei „Mbret”, Kur Gëzim Karaj, il zareste din masina pe parintele Nikolla Marku, preotul bisericii ortodoxe Sfanta Maria, din apropierea cetatii. Opreste langa el si-l cheama pe prietenul obosit de varsta si boli sa urce pentru a-l duce acasa. „Este ceva normal pentru noi, facem asta des, traim in acelasi cartier si este o ocazie sa mai schimbam cateva vorbe, chit ca fiecare are alt Dumnezeu. Nimic nu ne impiedica sa avem relatii bune”. Biserica Sf. Maria, unde slujeste parintele Nikolla, moscheea unde predica imamul si biserica catolica se afla la doar cativa metri distanta una de alta, in zona Cetatii din Elbasan. Biserica ortodoxa, unul dintre cele mai vizitate lacasuri din Albania, biserica catolica, cea mai veche din regiune, precum si Moscheea „Mbret”, construita in secolul al XV-lea, sunt dovezi relevante ale istoriei Albaniei, care certifica buna convietuire a Orientului cu Occidentul, a Estului cu Vestul european. Toate cele trei lacasuri sunt nu numai bune vecine, dar si prietene datorita slujitorilor si enoriasilor lor, care se cunosc intre ei si traiesc pasnic in acelasi oras. Tot timpul, din tinda bisericii ortodoxe, ei vad zidurile vechii biserici catolice, unde, candva a predicat preotul Josif Papamihali (1912 - 1947), impuscat de comunisti, pe care Papa l-a numit in urma cu un an martir al Bisericii Catolice.
Acesti slujitori ai Domnului, chit ca se inchina la zei diferiti, isi beau deseori cafeaua impreuna pe terasa cetatii medievale a lui Skanderbeg. Insusi castelul acestui mare comandant militar, erou national al Albaniei si Balcanilor, are o istorie care leaga romanitatea antica de otomani si de prezentul zgomotos. Liantul acestor vremuri il reprezinta zidurile ridicate de romani, refacute in evul mediu de turci si reabilitat acum de albanezi intr-un fastuos restaurant-muzeu. Astfel, o plimbare prin fata cetatii este un prilej pentru credinciosi sa-i intalneasca, la aceeasi masa, pe preotii lor, stand la taifas. Prin ei se materializeaza diversitatea ca o parte normala a vietii, pentru ca nu departe de cetate trecea celebra „Via Egnatia“, care lega Roma de Bizant. In acest oras, oamenii au trecut prin istorie, culturi si religii care au lasat amprente asupra mentalitatii lor si intelegerii corecte a multiculturalismului.

„Un miracol nu-i asa?”

Bolile si varsta l-au afectat pe parintele Nikolla. El sta adesea pe bancuta din fata bisericii, unde credinciosii se opresc pentru a-l saluta si a-i ura sanatate, de multe ori si in numele musulmanilor, vecinii lor. „Aceasta armonie, aceasta imbratisare a religiei este un dar pentru noi, spune el. Dar noi nu facem altceva decat sa continuam traditia stramosilor nostri, pentru ca am crescut cu aceste povesti de credinta comune, traite la un loc”. Tot el isi aminteste unul dintre cele mai frumoase momente ale vietii de preot: „Cand comunismul a cazut si a trebuit sa redeschidem casele de credinta, oamenii din Elbasan au mers separat la biserica sau moschee, dar impreuna am participat la inaugurarea fiecareia. Un miracol nu-i asa?”
Buna intelegere religioasa reprezinta o traditie a orasului Elbasan, care a fost initial localitate greaca de rit ortodox, la care s-au adaugat mai tarziu cultul musulman si bektashian. Si astazi, intalnim nume de musulmani cu patronime ortodoxe care isi au originile in aceasta istorie comuna. Coexistenta armonioasa a celor patru confesiuni - musulmana, ortodoxa, catolica si bektasiana – a facut ca in Elbasan sa apara primul Centru de Cooperare Interreligios din Albania (QBNFE), care-si propune sa dezvolte acest dialog dintre ele. Pentru ca, spune coordonatorul organizatiei, Sokol Lulgjuraj, coabitare a existat intotdeauna, dar nu dialog si cooperare la acest nivel, manifestate prin dezvoltarea unor actiuni comune.
„Albanezii au trait intotdeauna intre Est si Vest. Acest lucru este unic, desi el exista in multe traditii europene, insa specificul nostru multireligios repre­zinta identitatea nationala, puntile de comunicare cu Europa”, puncteaza Sokol Lulgjuraj, adaugand ca “Elbasanul, ca tip de dialog multicultural, poate fi raspandit ca model de toleranta in aceste vremuri tulburi”.

Pericolul exista

Afinitatea intre religii „este cel mai bun export pe care tara il are de oferit“, subliniaza fostul director al Comitetului Cultelor si expert in religie, Ilir Hoxholli. „Chiar si politicienii albanezi pot lua exemplu de aici”. Dar exista pericole asa cum sunt si tendinte extremiste ca peste tot, pentru ca una din cele cinci limbi oficiale ale ISIS este albaneza. Se acorda o atentie deosebita acestei regiuni balcanice cu multi musulmani, deoarece, de-aici, din Albania si Kosovo, au plecat oameni in Siria pentru a lupta alaturi de organizatia terorista. Rolul Consiliului Teologilor Musulmani este de a transmite credinciosilor ca trebuie sa faca o distinctie intre evolutiile geopolitice si religie, iar clerul albanez sa infiinteze o organizatie cu caracter national care sa promoveze dialogul intercultural, e de parere dr. Arben Ramkaj. Elbasa­nul este un astfel de centru, unde dialogul interconfesional arata ca religia poate uni si nu diviza.

 
  Alte titluri din categoria "Spiritualitate"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 8
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Ethnos

  Spiritualitate

  Caleidoscop

Arhiva revistei Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2017
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising