Home : Arhiva revistei Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE PRIETENUL ALBANEZULUI GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
O realitate ce naste controverse etnologice. Poture, piesa a costumului popular albanez din sud
Maria Oprea
 
Ethnos, NR. 6 - Septembrie 2017
 



Fiecare natiune se identifica, printre multe alte elemente precum limba, diversele practici sociale, simbolistica de stat, cultura, muzica, bucataria etc., si prin portul popular specific. Si in cazul Albaniei, costumele traditionale atat de colorate si diverse prin croiala si accesorii sunt parte a identitatii si culturii ei materiale. Desi este inclus in portul popular, poture (pantaloni negri, pana la genunchi, largi pe tur si stransi sub rotula) este o piesa preluata din imbracamintea otomana, in secolul al XIX-lea, si insusita de unii albanezii din sud.

In Peninsula Balcanica, traditia locala a fost adesea influentata de stapanirile imperiale, de interferentele multiculturale si módele timpului care-si impuneau cutumele involuntar in graiuri, vestimentatie, gastronomie, obiceiuri. Si Albania si-a configurat de-a lungul vremii un chip modelat dupa asemenea inrauriri, pastrandu-si insa nenumarate elemente specifice care o individualizeaza printre vecinele balcanice. Unul dintre ele este limba al carei vocabular, desi contine destule unitati lexicale turcesti, este, alaturi de armeana si greaca, unica, nefiind cuprinsa in cadrul altor categorii ale limbilor indoeuropene ca cele latine, slave, germanice, baltice etc. In domeniul costumelor populare, lucrurile sunt asemanatoare, exista si unicitate, dar si cosmopolitism, la fel in gastronomie sau muzica.
Aici, amprenta mediteraneana, culorile vii, aglo­meratia de piese si linia vesmintelor reprezinta o cultura materiala solida si diversa, croita pe vechile mosteniri ale comunitatilor rurale si claselor sociale. Dovada, pe langa elementele autohtone, precum fustanela (kilt-ul alb, larg si plisat) purtata peste pantalonii albi, stransi pe picior, costumul masculin albanez este tributar celui balcanic si oriental, in care regasim, ca in toata peninsula, ilicele cu multe broderii, salvarii, itarii (tirq), camasile din in sau canepa, qelesha, ciorapii de lana, cu ciucuri, opincile, chimirul, braul, traista s.a.

Un import turcesc

In acest context, ne-a atras atentia poture (turc. potur), niste pantaloni negri, trei sferturi, adaptatati si adoptati in costumul popular al vorbitorilor dialectului tosk din sudul si centrul tarii. Poture reprezinta un import turcesc, din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, si inradacinat in zonele rurale montane, in special in regiunile Labëria si Mallakastra, mai putin in Myzeqe si deloc la campie. Aceasta piesa de port barbatesc este rezultatul influentei turcesti, dupa aplicarea reformelor Tanzimatului. Tanzimatul (1839-1876) reprezinta o perioada de modernizare si reforme in Imperiul Otoman, care au avut ca scop incurajarea „otomanismului”, adica integrarea nemusul­manilor si a celor de alte nationalitati (greci, armeni, kurzi, evrei si arabi), in societatea turca, prin asigurarea unor drepturi egale, indiferent de religie. Reformele se aplicau si in cadrul uniformelor si serviciului militar obligatoriu, invatamantului laic si in lupta impotriva coruptiei. Inainte de Tanzimat, albanezii mergeau la razboi cu propriul lor capitan, in vesmintele cu fustanela, iar dupa, soldatii erau condusi de un ofiter turc si purtau poture, pantaloni negri pana la genunchi si ciorapi albi de lana, cu sau fara ciucuri. Dupa sapte ani de serviciu militar, ei purtau inca poture, acasa. Insa unele legende si cantece epice contrazic aceasta realitate, pentru ca, spun ele, razboinicii din nord foloseau in continuare fustele cu pliuri. Si asta se vede in cantecul popular care vorbeste despre rascoala impotriva reformelor Tanzimat, unde cei doi haiduci, Zenel Gjoleka si Rrapo Hekali, erau descrisi ca purtand fuste albe, plisate. Adica, acesti eroi din Labëria – Mallakastra aveau kilt si nu poture. De asemenea, in majoritatea picturilor realizate de artisti straini care descriu viata albaneza din secolul XIX, oamenii nu sunt infatisati cu poture. Cercetatoarea Edith Durham, specializata pe Balcani, scria la 1906: „Era Duminica Pastelui, iar satenii erau imbracati in cele mai bune haine. Barbatii aveau kilt-uri albe de-ti luau ochii, tirq (pantaloni largi sus si stramti pe gamba), ilic albastru inchis, brodat cu fir rosu si impletituri negre si ceas de buzunar cu doua cruci de argint. Femeile aveau bluze albe, cu maneci lungi, cu dungi rosii, sorturi colorate peste care purtau o salba de monede care licareau in lumina soarelui, in toate culorile curcubeului”.

Fustanela plisata, unanim agreata

Toate aceste argumente tin sa demonstreze ca poture nu este un strai albanez, el a fost adus prin nizami (soldati turci) si a inlocuit in unele tinuturi tirq ul sau pantalonii din fetru din costumul traditional. Insa, specific portului barbatesc este fustanela plisata, spun specialistii. Dar cum se expli­ca popularitatea acestei piese vestimentare impru­mu­tate, in unele zone? Simplu: era mai ieftin decat kiltul costisitor, in care intrau manopera si mult material, mai practic la diverse munci si in pastorit, iar purtarea lui in armata, in secolul XIX, era obligatorie.
In prezent, poture se intalnesc in costumele unor grupuri folclorice si ale unor cantareti de muzica populara. Unii antropologi combat vehement acest strai ca fiind nealbanez, dar care este prezentat publicului autohton si strain ca piesa de port traditional. Scriitorul Faik Konica (1875 - 1942), considerat unul dintre fondatorii identitatii nationale albaneze, a albanismului, foloseste cuvantul „poturak“ in loc de turkoshak pentru acei albanezi care poarta poture, care s-au lasat transformati in agenti ai politicii turcesti. Pentru albanezi, tabloul lui Byron de la National Portrait Gallery din Londra, imbracat in costum popular albanez cu fusta larga, plisata, reprezinta cea mai edificatoare carte de vizita a identitatii nationale, in fata turistilor straini. In fond, aceste dezbateri iscate de poture nu sunt decat probleme de revendicare a unor traditii crestine in fata musulmanilor si invers.

 
  Alte titluri din categoria "Ethnos"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 6
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Ethnos

  Spiritualitate

  Caleidoscop

Arhiva revistei Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2017
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising