Home : Arhiva revistei Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE PRIETENUL ALBANEZULUI GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Tragedia unei mame kosovare. Gjakmarrja (vendetta) distruge si astazi familii intregi in tinuturile muntoase
Marius Dobrescu
 
Caleidoscop, NR. 6 - Septembrie 2017
 



Despre gjakmarrje (vendetta albaneza) s-au scris biblioteci intregi. Venit din adancul evului mediu, interzis de comunisti, dar renascut in era democratiei, acest obicei barbar a secerat mii de vieti omenesti si a produs tragedii zguduitoare, demne de pana marilor dramaturgi antici. Pornita de obicei dintr-o disputa minora, dusmania dintre doua familii atingea cote alarmante, ducand uneori, ca in cazul celebru de la Shkodra, cand un important personaj local a trebuit sa se exileze in SUA pentru a iesi din cercul razbunarii, la disparitia unor familii intregi. Si uneori nici atunci cand intreaga parte barbateasca a familiei disparea, gjakmarrja nu se stingea, una dintre femei fiind obligata de cutumele medievale sa preia sarcinile barbatilor disparuti. Un caz petrecut nu cu mult timp in urma, in vara acestui an, in satul Kosuriqi (in apropierea orasului Peja, din Kosova) a intrat brutal in atentia presei si a opiniei publice.

Familia Berisha, din acest sat, a fost lovita de flagelul vendettei trei decenii la rand. In anii ’90, Shake Berisha si-a pierdut sotul. In urma cu 11 ani i-au fost ucisi cei doi baieti mai mari, iar cu cateva saptamani in urma si-a ingropat si ultimii doi fii, familia pierzandu-si astfel toti membrii pe linie barbateasca. Arsim Berisha, de 32 de ani, si Ramiz Berisha, de 27, au fost ucisi in numele unei vechi dusmanii familiale, in luna iulie a acestui an, inchizand astfel cercul unui sangeros obicei. Ramase singure, cele doua femei ale familiei isi plang mortii si reproseaza autoritatilor tarii lipsa de preocupare pentru lichidarea acestui obicei salbatic.

Despre originile vendettei nu se stiu prea multe. Una dintre ipoteze o considera venita odata cu ocupatia otomana, avandu-si radacinile in obiceiurile unor triburi arabe. Cert este faptul ca gjakmarrja a fost legiferata in asa-numitul Kanun (sau Cod de legi) al lui Lek Dukagjini, transcris si editat de un prelat catolic la inceputul sec. al XX lea. Preceptele Kanunului, care se refera de fapt la intreaga viata sociala si economica a comunitatii, erau dure, dar corecte. Referitor la gjakmarrje, codul sustine ca nu exista sange privilegiat, iar o moarte trebuie rascumparata cu o alta. Asa se face ca aceste cutume cutremuratoare au ajuns pana in secolul nostru si fac, in continuare, victime.
In declaratia data ziarului kosovar “Zëri”, Shake Berisha spune ca, daca legile ar fi fost respectate, ea nu si-ar fi pierdut cei patru baieti. “Voi merge din tribunal in tribunal, in Kosova si in Europa, ca sa caut dreptate pentru copiii mei rapusi de razbunare. Nu ma voi opri sa-mi caut dreptatea pana ce Dumnezeu imi va lua sufletul”, a marturisit ea. Biata mama a povestit apoi ca, in dimineata cand s-a intamplat tragedia, baietii ei au plecat cu caruta la padure ca sa aduca lemne de foc. O bucata de drum i-a insotit chiar ea. Impreuna cu cei doi mai era si varul lor, Jetlir Gashi, singurul martor al nefericitului eveniment. Imediat ce au ajuns in locul stabilit, doua focuri de arma venite parca din senin au curmat viata celor doi tineri. Speriat, varul lor a fugit in sat si a dat alarma. La locul crimei a ajuns si politia, care a inceput sa cerceteze imprejurarile in care au avut loc cele doua omoruri. Batrana nu a mai avut rabdare si a mers ea insasi la locul tragediei, dar cadavrele celor doi fusesera ridicate pentru cercetari si autopsie. Raspunzand reporterului de la “Zëri”, Shake Berisha a marturisit ca nu are incredere in autoritatile statului si ca singurul care ii poate face dreptate este insusi Dumnezeu. “Doar unul dintre cei doi era insurat, dar nu avea copii. Si-a lasat nevasta vaduva dupa numai sapte luni de la nunta”, a spus ea. Si a adaugat ca, desi de la cele doua crime s-au scurs cateva zile, nimeni nu a chemat-o sa dea declaratii la politie. Ea a marturisit ca-si va vinde pamantul si cu banii luati va merge din tribunal in tribunal pentru a-si gasi dreptatea. Intre timp, politia a arestat trei membri ai familiei Pandja, consateni cu cei doi frati si banuiti ca ar avea legatura cu moartea acestora. In cursul anchetei, cei trei au negat orice implicare in asasinate si au cerut chiar sa fie prezenti la inmormantarea fratilor. Cererea lor are legatura din nou cu celebrul Kanun, care spune ca autorul crimei poate participa la inmormantarea victimei, fiind iertat o zi si o noapte de razbunarea familiei pagubite.
Acest caz din satul Kosuriqi pune din nou pe tapet vechea traditie a gjakmarrjei. Cu toate eforturile unor ONG-uri albaneze si straine, ale guvernului si ale bisericii catolice de a eradica barbarul obicei, acesta mai apare cand si cand in zonele de munte, pustiind casele si viata unor oameni nevinovati.

 
  Alte titluri din categoria "Caleidoscop"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 6
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Ethnos

  Spiritualitate

  Caleidoscop

Arhiva revistei Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2017
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising