Home : Arhiva revistei Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE PRIETENUL ALBANEZULUI GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Matila Ghyka, un descendent de geniu al marii familii de domnitori Ghica
Maria Oprea
 
Cultura, NR. 6 - Septembrie 2017
 



Istoria Romaniei a fost marcata vreme de 400 de ani de familia Ghyka (Ghica), una dintre cele mai importante familii de vita nobila de la noi. Originara din Albania, ea a dat 25 de domnitori, in Tara Romaneasca si Moldova, care au ctitorit orase, palate, biserici si spitale, teologi ca monseniorul Vladimir Ghyka, beatificat la 31 august 2013, la Bucuresti, scriitori ca Ion Ghica, oameni politici si chiar un guru in India, Alecu Ghica. Fiecare dintre aceste personalitati a avut o contributie deosebita la evolutia societatii, politicii si culturii, printre ei aflandu-se un cercetator de geniu, mai putin cunoscut in Romania: Matila Ghyka.

Nepot al ultimului domnitor Grigore Ghica al Moldovei, de dinaintea Unirii Principatelor Romane, printul Matila Ghyka (n.13 septembrie 1881, Iasi - d.14 iulie 1965, Londra) a fost o personalitate fascinanta a secolului XX, un savant preocupat de matematica, inginerie, estetica, literatura, istorie, diplomatie s.a. Matila a fost pe rand ofiter in marina militara franceza, in marina militara romana, doctor in drept si diplomat roman in marile capitale europene. In una din operele sale de seama, Le Nombre d’Or, din 1931, prefatata de Paul Valéry, a tratat tema cu deosebite semnificatii estetice a Numarului de aur, ce vizeaza proportiile din natura si arta. Cartea, universal cunoscuta si recunoscuta, interpreteaza numarul de aur ca reprezentand un secret fundamental al universului si considera ca el este inradacinat in fiinta umana si in general in materia vie. Intregul univers uman si artistic, de la piramidele din Egipt si templele Greciei antice la catedralele gotice, de exemplu, respecta proportiile armonice, fara a fi concepute in mod constient sa urmeze acest traiect, lucru datorat unui simt innascut pentru dimensiunile Numarului de aur, concluzio­neaza Matila Ghyka.
Nume mari ale culturii mondiale, precum Paul Valery sau celebrul pictor Salvador Dali (la faimoasa pictura Leda Atomica a conlucrat cu Matila) au fost impresionati de romanul care a reconciliat matematica cu arta, Mircea Eliade afirmand despre el intr-o scrisoare adresata lui Alexandru Rosetti ca este un om original si incantator. Personalitati celebre precum Petru Comarnescu, Eugen Schileru, Tudor Vianu, Mihai Ralea, Zoe Dumitrescu Busulen­ga au vorbit de asemenea elogios despre statura sa intelectuala.

Ce este Numarul de aur? Mister, matematica sau divinitate? Primii care l-au folosit in constructia piramidelor au fost egiptenii, insa grecii au fost cei care l-au denumit astfel, folosindu-l atat in arhitectura, cat si in pictura si sculptura. De altfel, „Sectiunea de aur”, numita uneori si „Raportul de aur”, „Proportia de aur”, „Numarul de aur” (sectio aurea, in limba latina) se noteaza cu litera greceasca „phi”, de la sculptorul grec Phidias, cel care a construit Parthenonul pornind de la raportul de aur. In pictura a fost folosit mai ales in Renastere, cea mai sugestiva utilizare fiind in tabloul lui Leonardo da Vinci, „Mona Lisa”. Leonardo da Vinci a fost primul care a analizat proportiile corpului uman. El a demonstrat ca, fiecare componenta a trupului respecta proportia numarului de aur. Concret, daca impartim un segment astfel incat raportul dintre intreg si latura mai mare sa fie egal cu raportul dintre latura mai mare si latura mai mica, obtinem proportia de aur. Aceasta este exprimata prin „numarul de aur” phi = 1,6180.., cu un numar infinit de zecimale. Numarul de aur este strans legat de Sirul lui Fibonacci, in care fiecare termen este suma celor doua anterioare (1, 2, 3, 5, 8, 13 s.a.m.d.). Conform acesteia, „pentru ca un intreg impartit in parti inegale sa para frumos, trebuie sa existe intre partea mica si cea mare acelasi raport ca intre partea mare si intreg” (Marcus Pollio Vitruvius, n.80/70 i. Hr. - d.15 sau 23 d.Hr., arhitect roman). Impartind orice numar la predecesorul sau, se obtine aproximativ numarul de aur. Aceste valori au mai putina importanta practica, nimeni nu sta sa masoare asa atunci cand creeaza o opera de arta, dar arata ca exista o legatura stransa intre matematica si arta. Lucrarile unor mari artisti, fie pictori, sculptori, arhitecti sau fotografi au la baza regula de aur. Cochilia scoicii respecta acest principiu, semintele de floarea soarelui, fructul de ananas, vioara, ácele de pin. Natura este creata dupa o ordine care ramane un mister. Niciodata nu vom gasi o margareta care va avea 14, 22, sau 56 de petale. Nu exista explicatii stiintifice, galaxiile-spirale urmeaza si ele prototipul, uraganele, fetele umane si non-umane, degetele, corpurile animalelor, uterul etc., de asemenea.

Un intelectual de elita, un diplomat apreciat, un autor rasfatat de marile spirite europene

Biografia lui Matila Ghyka, dominata de studii, diversele servicii in care a fost angajat – marina, cercetare, diplomatie – cartile pe care le-a publicat, defineste un spirit nelinistit, preocupat de cultura si problemele lumii, de la literatura, la matematica, inginerie, istorie etc. In 1891, pleaca impreuna cu mama sa la Paris, pentru a urma cursurile scolii liceale, iar mai apoi, pe cele ale Colegiului Maritim din Jersey, unde studiaza intens matematica. In 1897, intra la Scoala Navala Franceza din Brest, pentru ca mai apoi sa se inscrie in marina franceza. In timpul studiilor sale la Paris, Matila este adoptat si primeste titlul de print de la fratele vitreg al mamei sale, Grigore Ghyka, care isi pierduse unicul copil in 1896. Dupa ce se angajeaza ca ofiter in marina franceza, apoi in cea romana, Matila se reintoarce la Paris pentru a urma cursurile Scolii superioare de electricitate, obtinand diploma de inginer electrician, perioada in care se intalneste adesea cu renumitul sociolog Gustave Le Bon, considerat parintele psihologiei sociale, dar mai ales cu matematicianul si fizicianul Henri Poincaré, cu care discuta despre o interpretare a celui de-al doilea principiu al termo­dinamicii. Isi da doctoratul in drept, in 1909, la Bruxelles, unde profesor ii va fi Edmond Picard, omul caruia ii va datora interesul de mai tarziu pentru estetica. A fost atasat la Legatia romana din Berlin, de la Londra, a facut figuratie pentru un film la Hollywood, a calatorit, a luptat in razboi, aflam din memoriile sale, „Popasuri ale tineretii mele”. In septembrie 1918 se casatoreste cu Eileen O’ Conor, fiica de ambasador, cu care va avea doi copii, si tot in acelasi an este numit atasat de legatie la Roma, apoi, trimis in misiune in Statele Unite ale Americii, Madrid, Varsovia, Stockholm, Regatul Unit. Cere, in 1925, sa fie pus in disponibilitate si se instaleaza la Paris, perioada in care Ghyka se imprieteneste cu mari nume ale literaturii universale, ca Paul Valéry, Marcel Proust sau Antoine de Saint-Exupéry. In 1927, publica prima sa lucrare de estetica, „Esthe­tique des proportions dans la nature et les arts” (Estetica proportiilor in natura si in arta) si romanul „Ploaia de stele” (Pluie d’Etoiles). Cariera sa cuprinde o ampla activitate de profesor de estetica, semantica si filosofia stiintelor, de istoria artelor la Universitatea Californiei de Sud, Mary Washington College din Fredericksburg, Virginia, Institutul Francez din Londra si Scoala de Stiinte Slavistice si Est-Europene din Oxford.

Ultimii ani ai lui Ghyka, dupa cum relateaza si Mircea Eliade, il gasesc sarac, traind din slujbe marunte si, dupa ce sotia sa, Eileen, moare, la 10 februarie 1963, ramane singur. „Autorul neuitatului Le Nombre d’or sa fie silit, la batranete, sa faca pachete la Bon Marche (pachete cu hartie colorata, caci era saptamâna Craciunului...!) e de neconce­put”, scria Mircea Eliade. Ghyka moare in vara anului 1965, la Londra, unde este inmormantat alaturi de sotia sa, in cimitirul Gunnersbury, iar copiii trec si ei la cele vesnice, timpuriu. Astfel, familia lui Matila Ghyka se stinge fara a lasa urmasi. Rude mai indepartate cu el si cu marea familie Ghica sunt istoricii Georgeta Filitti si Neagu Djuvara, care marturisesc acest lucru in scrierile lor.

 
  Alte titluri din categoria "Cultura"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 6
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Ethnos

  Spiritualitate

  Caleidoscop

Arhiva revistei Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2017
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising