Home : Arhiva revistei Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE PRIETENUL ALBANEZULUI GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Lingvistul Maximilian Lambertz in Albania
Luiza Qeretti
 
Cultura, NR. 9 - Decembrie 2017
 



In lunile mai si iunie 1916, cunoscutul lingvist austriac a calatorit pentru prima data in Albania, ca membru al Comisiei pentru Balcani din cadrul Academiei de Stiinte de la Viena, cu scopul de a intreprinde o serie de cercetari stiintifice asupra limbii si folclorului albanez. In cursul calatoriei, Lambertz a trecut prin Gruda, Shkodra, Lezha, Kruja, Tirana si Durrës, apoi a mers la Kir, Shosh si Shala, pe vaile Drinului si Valbonei, oprindu-se in Mirdita, unde a ramas mai mult si a studiat dialectul local si folclorul din zona. In luna decembrie s-a intors in Albania, de data aceasta insotind trupele austro-ungare, care ocupasera zone intinse din Albania de nord si centrala, el primind sarcina de a supraveghea scolile din acest teritoriu. Era, de asemenea, membru al Comisiei Literare Albaneze, infiintata de autoritatile austro-ungare pentru a stabili norma literara si ortografia standard a limbii albaneze. In timpul sederii sale la Shkodra, a colaborat cu prelatul si scriitorul Gjergj Fishta in cadrul redactiei revistei Posta Albaniei (1916-1918), unde a publicat si cateva articole.
Materialul lui folcloric a fost prezentat pentru prima oara, in limba germana, in volumul Volkspoesie der Albaner: eine einführende Studie (Poezia populara a albanezilor: un studiu preliminar), Sarajevo 1917. Dupa razboi, Lambertz s-a intors in Austria si a lucrat ca profesor pana in anul 1934. In acest timp, el a continuat sa scrie carti si articole asupra unor aspecte diferite ale culturii albaneze si indeosebi asupra folclorului din aceasta tara. Lambertz a vizitat din nou Albania in iunie 1954 si trei ani mai tarziu, in 1957. Mai mult decat atat, dupa ruperea relatiilor dintre Albania si Pactul de la Varsovia, el a refuzat sa-si intrerupa legaturile cu Albania, pastrandu-si relatia chiar si cu ambasada Albaniei din Berlinul de est.
Maximilian Lambertz (1882-1963) este considerat cel mai important albanolog de limba germana din se­colul XX, savantul care a lasat in urma sa o lunga lista de opere stiintifice de prima mana: Albanische Märchen und andere Texte zur albanischen Volkskunde (Basme albaneze si alte texte din folclorul albanez), Viena 1922; Zwischen Drin und Vjosa: Märchen aus Albanien (Intre Drin si Vjosa: Basme din Albania), Leipzig 1922; Albanisches Lesebuch mit Einführung in die albanische Sprache (Carte de citire in albaneza si o introducere despre limba albaneza), in doua volume, Leipzig 1948; Gjergj Fishta und das albanische Heldenepos “Lahuta e Malcís,” Laute des Hochlandes: eine Einführung in die albanische Sagenwelt (Gjergj Fishta si eposul eroic “Lahuta e Malcís”, Introducere in lumea legendelor albaneze), Leipzig 1949; Die geflügelte Schwester und die Dunklen der Erde: albanische Volksmärchen (Sora zburatoare si Secretele pamantului: basme albaneze), Eisenach 1952; Lehrgang des Albanischen (Curs de albaneza) in trei volume, Berlin 1954-1955, Halle/Saale 1959; Albanien erzählt: ein Einblick in die albanische Literatur (Albania povesteste: introducere in literatura albaneza), Berlin 1956; si Die Volksepik der Albaner (Eposul popular al albanezilor), Halle 1958. A ramas nepublicat manuscrisul sau de 187 de pagini Das Drama im albanischen Theater von heute (Drama in teatrul albanez de azi), lucrare scrisa in anul 1963.

 
  Alte titluri din categoria "Cultura"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 9
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Spiritualitate

  Ethnos

  Caleidoscop

  Interviu

Arhiva revistei Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2017
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising