Home : Arhiva revistei Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE PRIETENUL ALBANEZULUI GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Recuperarea unui fragment de istorie a artei. Despina Ghinokastra Istrati, pictor roman de origine albaneza
Maria Oprea
 
Cultura, NR. 3 - Iunie 2017
 



Unul din numele importante ale artei romanesti din secolul XX – Despina Ghinokastra Istrati – s a retras ca multi alti autori de referinta in spatele cortinei, lasandu-i pe spectatorii lor, ocazionali sau interesati, sa le descopere candva visele. Azi ne-am amintit de artista romana de origine albaneza, de la a carui trecere in vesnicie s-au implinit 40 de ani, motiv pentru a dezveli picturile sale frumoase si a le arata in lumina si dragostea de la inceput.

Despina Ghinokastra Istrati s-a nascut la 28 octombrie 1912, in Tepelena, Albania, iar la varsta de doi ani se afla deja in Romania, alaturi de parintii ei care au emigrat din cauza saraciei de acasa. A facut studii de arta la Bucuresti si Paris, unde i-a avut profesori pe Camil Ressu si Jean Al. Steriadi, iar la École Nationale Supérieure, pe pictorii Pierre Henri Ducos de La Haille, François Billoul si Xavier Bricard. Cu o pregatire temeinica, dublata de un rafinament intelectual si o fermitate a penelului, Despina Ghinokastra a capatat o anumita notorietate in perioada interbelica si in anii comunismului, lucrarile sale aflandu-se acum in colectii particulare sau in casele de licitatii romanesti. Peisaje, flori, portrete, case sunt subiectele pe care le-a abordat artista, reusind ca prin combinarea desenului si culorii sa realizeze o opera care pastreaza valorile traditiei, in conditiile unui curent de innoire a limbajului plastic, in epoca. Insa, din cauza temperamentului sau nonconformist, uneori adolescentin –isi schimba deseori numele – si greutatilor vremii (criza anilor ‘30, razboiul, instaurarea comunismului), Despina Ghinokastra nu a stat pe tronul Panteonului, dar s-a aflat printre locatarii sai de seama. Multe lucrari ii definesc stilul personal si acestea se rezuma in special la autoportretele semi-fictive si la ilustratia de carte pentru copii, dar si la peisaje urbane, strazi. Cu o inocenta matura, a creat memorabile compozitii grafice pentru copii, deosebite prin expresivitatea si culorile ce se regasesc si pe panzele in ulei. Printre copertile de carte realizate de artista cu origini albaneze se afla Hainele imparatului de H.Ch.Andersen, Broscuta calatoare de V.M.Garsin si Tombucula de Ion Calovia, unde ilustratiile nu sunt stilizari, ci par mai degraba ecranizari, datorita realismului lor de tip Disney. In 1937, a avut o expozitie in patria mama, la Tirana, sub patronajul regelui Zogu, urmata de o alta la Paris, in 1939. Artista a participat in perioada interbelica la Salonul Oficial si la expozitiile anuale ale Tinerimii Artistice, facandu-se remarcata mai cu seama prin intermediul expozitiilor personale din Bucuresti (1941, 1943, 1945, 1967). Ca orice pictor de formatie clasica, este fidela echilibrului dintre culoare, lumina, viziune interioara si reprezentare. Astfel, intuiesti in lucrarile ei pasiunea pentru formele vizibile si starile de spirit, intre atitudine si sentiment, ca, de pilda, in Cetateanul turmentat sau autoportrete, unde subiectul, desi pare o reproducere dupa fotografie, este interpretat, recreat si comunica emotie, are dinamism si un anumit patetism. Unele peisaje sau flori sunt transfigurate in culori reci, dominate de albastru si gri, armonizate cu tonuri de galben si maro, fiind in balans cu caldura portretelor, a caror nuante de ocru, crem si rosu, asociate cu forta expresiva a fetelor si corpului, creeaza senzatia de realism. Exista aici un amalgam de elemente menite sa transmita o idee si o stare, sa te faca sa te oglindesti in bucuria simpla a privirii unei opere de arta.

Multe patronime si un temperament plin de entuziasm

Despina Ghinokastra este celebra pentru mobilitatea si usurinta cu care isi schimba numele de familie, ca un capriciu devenit norma. A inceput din tinerete sa-si adauge numele de Moscu, dupa primul sot, urmat de al celui de-al doilea, Istrati, comandor de aviatie, si ultimul, Elpinichi, pentru a aminti de admiratia sa pentru cultura greaca. Aceste extravagante sau toane de tanara independenta si temperamentala erau posibile in perioada de dinainte de razboi, comunistii reusind apoi sa-i linisteasca efuziunile, ea aparand pe copertile cartilor doar D. Ghinocastra. Insa a ramas acelasi spirit ludic si creator si in totalitarism, iar lucrarile sale, care nu dau seama de epoci si mode, au trecut granitele timpului. Un timp care a iubit-o pe Despina Ghinokastra, oferindu-i fara drept de apel un loc in cer. Artista s-a alaturat ingerilor cazuti la cutremurul din 4 martie 1977, la varsta de 65 de ani. Atunci a plecat impreuna cu Toma Caragiu, A. E. Baconski, Alexandru Ivasiuc, Alexandru Bocanet, Doina Badea, Veronica Porumbacu s.a.

 
  Alte titluri din categoria "Cultura"


Contemporanul nostru, Eminescu. Fara munca si fara capitalizarea ei, adica fara economie, nu exista libertate. Interviu imaginar cu Mihai Eminescu

Film documentar dedicat unui artist al fotografiei

Mitul lui Narcis in literatura albaneza

Maria Oprea



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 3
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Ethnos

  Spiritualitate

  Interviu

  Caleidoscop

Arhiva revistei Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2017
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising