Home : Arhiva revistei Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE PRIETENUL ALBANEZULUI GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Ndue Shyti, un maestru al cantecului albanez din nord. Ciftelia lui a fost comparata deseori cu vioara lui Paganini
Marius Dobrescu
 
Ethnos, NR. 3 - Iunie 2017
 



Desigur, comparatia nu pare realista, caci cum ai putea compara muzica divina a marelui Paganini, cu baladele unui rapsod, oricat de celebru ar fi, din nordul cetos al Albaniei. Si totusi…

Ndue Shyti, caci despre el este vorba in evocarea noastra, s-a nascut la 10 septembrie 1934 in satul Gojan, din districtul albanez Puka (nordul extrem al Albaniei). Si a murit nu cu mult timp in urma, in ziua de 20 aprilie a acestui an, la varsta de 83 de ani. A fost cel care a format si a dirijat orchestra de muzica populara din zona sa, apreciata atat in tara, cat si in strainatate, orchestra care in anii ei de glorie numara pana la o suta de artisti. Maestru al instrumentelor populare, el a adus pentru Albania Premiul special al Festivalului International de Folclor de la Dijon (Franta), in septembrie 1970, impreuna cu marele trofeu al festivalului, “Colanul de aur”. A fost distins cu titlurile de “Artist emerit” si “Artist al poporului”, precum si cu medalia “Mandria Natiunii”, acordata de presedintele albanez Bujar Nishani in anul 2013. In colectia acestui popular artist se afla 17 premii, ordine si medalii nationale si internationale. In cei 32 de ani de cariera artistica, din anul 1960 si pana in 2002, a participat la peste 450 de concerte in tara si in afara ei, in 18 tari de pe patru continente.
Ndue Shyti ramane unul dintre creatorii si instrumentistii cei mai cunoscuti ai muzicii populare albaneze, considerat unanim drept “Regele cifteliei” si comparat, gratie virtuozitatii sale interpretative, cu marele compozitor si violonist italian Niccolò Paganini. Dar el nu a cantat numai la ciftelie, instrument caracteristic nordului albanez, ci si la alte cinci instrumente, aratand ca un artist adevarat poate fi mai mult decat un instrumentist oarecare.

“Minunea de la Dijon”

Intrebat, in cursul unui interviu acordat presei albaneze, cum s-a produs “minunea de la Dijon”, artistul a raspuns astfel: „Inainte de a pleca in Franta pentru a lua parte la Festivalul International din anul 1970, am facut multe repetitii cu Ansamblul de cantece si dansuri de la Tirana si am alcatuit un concert care avea sa dureze 80 de minute. Cand am ajuns la Dijon, programul ne-a fost schimbat complet. Cei de acolo ne-au spus ca concertul nostru (si nu numai al nostru, ci al tuturor tarilor participante) va fi redus la numai 15 minute. Deci, trebuiau scoase din repertoriu unele piese. Mie mi au spus sa-mi scurtez programul. M-am intrebat ce sa scot? Atunci m-am decis sa accelerez ritmul melodiilor. Din sapte minute sa ajung la trei. A venit si randul meu si am iesit pe scena. Am inceput sa cant, iar degetele mi se miscau mai repede ca niciodata. Trebuia sa termin intr-un anumit timp, altfel, conform regulamentului, echipa avea sa fie descalificata. Batea gongul, muzica inceta. Eu, pentru ca nu mi-am cronometrat prestatia, am inceput sa ma retrag de pe scena cantand. Dar gongul nu mai batea… In timpul acesta, presedintele juriului se ridica si-mi face semn sa ma apropii de microfon. M-am apropiat cantand. M-a invitat sa cobor la juriu, care se afla in sala. Dupa ce s-a uitat la ciftelie, mi-a strans mana si mi-a spus: ‘Bravo, Albania! Ati castigat’. Mersi bocú, i-am spus eu, cum ne invatasera sa spunem atunci cand suntem laudati”.

Ciftelia este albaneza

„In momentele acelea mi-am amintit ca, odata, in Turcia, un simpatizant, dupa ce m-a ascultat o multime si a aflat ca sunt albanez, mi-a spus: ‘Am crezut ca ciftelia s-a nascut in Anatolia, dar acum m-am convins ca isi are originea in Albania. Dar unde e Albania asta, frate?’ Acum, insa, toata lumea stie unde e Albania”, a mai spus el. Si a continuat: „Acolo, la Dijon, am primit Colanul de aur (in greutate de 3 kg si 860 de grame, n.red.), nu eu, grupul nostru”. Momentele petrecute in Franta, la festival, i-au lasat artistului amintiri de neuitat. Aproape ca este imposibil de exprimat in cuvinte ce s-a intamplat la Dijon in zilele acelea. Momente minunate, pe care nu le poti trai decat o data in viata. Ansambluri sosite din toate colturile lumii, defiland prin fata inaltelor personalitati franceze venite special la festival. Albanezii, cu Colanul de aur, sustinandu-l pe umeri pe maestrul dansului popular Besim Zekthi. Bulevardul principal al orasului a fost blocat 60 de minute, pentru ca publicul adunat pe ambele trotuare dorea sa-i imbratiseze pe invingatori. Peste tot se striga „Albania... Albania!”. La sfarsit, Ndue Shyti a trebuit sa se intalneasca cu cinci profesori francezi, dornici sa cerceteze in amanunt si sa afle cat mai multe despre instrumentul magic: ciftelia albaneza.

Muzica muntilor

Artistul poporului Ndue Shyti s-a nascut in satul Gojan, din districtul Puka, zona situata in adancul Alpilor albanezi. Avea numai trei ani cand a pus mana pentru prima oara pe ciftelie, ajungand odata cu trecerea anilor sa cante alaturi de muzicantii consacrati din imprejurimi. Viata pe munte, la stana, destul de simpla si de monotona, de altfel, capata culori de poveste atunci cand copilul-minune incepea sa cante la ciftelie sau la fluier, instrumente pe care nu le-a parasit pana la sfarsitul vietii. Primul sau concert a avut loc in anul 1950, in fata tinerilor voluntari care munceau la calea ferata Elbasan-Peqin. Fusese adus acolo, desi avea numai 15 ani, pentru a-i incanta cu muzica lui pe sutele de “brigadieri” in orele de relaxare. Tot acolo a cunoscut si bucuria primelor aplauze. In anii urmatori si-a urmat pasiunea, devenind unul dintre interpretii de mare viitor in muzica populara. Asa se face ca, in anul 1958, a urcat pentru prima oara pe scena unui festival muzical zonal. A fost momentul recunoasterii oficiale a muncii si talentului sau: primul premiu si prima diploma dintr-o cariera ce avea sa se sfarseasca sase decenii mai tarziu.

Povestile cifteliei

Intr-o cariera intinsa pe multe decenii, Ndue Shyti si ciftelia lui au dus faima Albaniei departe, din China in Franta si din Turcia in Suedia si Iugoslavia. Un ziar francez scria despre el: „Ndue Shyti, albanezul care canta pe doua corzi, si totusi muzica lui pare o simfonie”. Dupa un concert dat la Beijing, sotia lui Mao-ze Dong, liderul comunist al Chinei, il caracteriza intr-o publicatie chineza drept „un adevarat virtuoz albanez”. Iar un periodic macedonean de la Ohrid scria, la randul sau, cu ani in urma: „Ndue Shyti este unul dintre cei mai mari muzicanti din Balcani”.
In interviurile realizate cu acest talentat maestru al cifteliei, presa albaneza dezvaluie si cateva dintre momentele rare in care interpretul a dat pe deplin dovada virtuozitatii sale. El povesteste ca, la un concert in Turcia, a avut ghinionul sa i se rupa o coarda a cifteliei. „Am continuat pe o singura coarda pana la sfarsitul piesei. Ma simteam prost, dar mi-am revenit auzind aclamatiile si aplauzele celor din sala. Ambasadorul nostru in Turcia mi-a spus: «Nici eu si nici sala nu ne-am dat seama ca ai cantat pe o singura coarda»”. Sau altadata, in Iugoslavia, cand in sala s-au stins luminile, dar el a continuat sa cante, iar muzica i-a facut pe spectatori sa uite ca se aflau in bezna. Fara sa cunoasca notele muzicale, a cantat la mai multe instrumente. Genialitatea lui s-a manifestat nu doar in interpretarea folclorului albanez: artistul si-a confectionat singur instrumentele, a compus balade, a organizat si a condus grupuri de interpreti populari. A fost considerat nu doar un simplu interpret, ci o institutie in sine. Pentru iubitorii muzicii populare din nordul Albaniei, muzica lui va reverbera mult timp de acum inainte, mai cu seama ca filonul inspiratiei populare pare din ce in ce mai anemic.

Marius Dobrescu

 
  Alte titluri din categoria "Ethnos"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 3
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Ethnos

  Spiritualitate

  Interviu

  Caleidoscop

Arhiva revistei Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2017
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising