Home : Arhiva revistei Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE PRIETENUL ALBANEZULUI GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Cat de veche este capitala Albaniei?
Mira Skenderi
 
Istorie, NR. 185 - Martie 2017
 



Istoricul albanez Dorian Koçi, directorul Muzeului National de Istorie a Albaniei, este de parere si aduce argumente in sprijinul ipotezei conform careia capitala tarii, orasul Tirana, ar putea sa fie mult mai veche decat se stia pana acum.

Varianta actuala leaga originea Tiranei de Teheran, actuala capitala a Iranului, iar fondarea sa o atribuie lui Suleyman Pasha Ballgjini, din Mullet, un nobil albanez islamizat. Aceasta ipoteza apare in opera unor cercetatori straini, cum ar fi savantul german Johann G. von Hahn, cu lucrarea sa “Studii albaneze” (Jena, 1854), si consulul francez Alexandre Degrand, cu cartea lui “Souvenirs de la Haute Albanie” (1901). Printre altele, Hahn povesteste in lucrarea sa despre un tanar servitor aflat in serviciul unui bey sarac, care a visat intr-o noapte cum luna coborase de pe cer direct pe umerii sai, luminand totul jur-imprejur. Acest vis insemna, conform parerii stapanului, ca tanarul va avea un viitor stralucit. Din acest motiv, desi era singurul sau servitor, beyul il convinge pe tanar sa plece si sa-si caute norocul in lume. Cativa ani dupa aceasta intamplare, Suleyman, caci asa il chema pe beyul nostru, este chemat in capitala Imperiului otoman si dus direct in fata marelui vizir. Si mare a fost uimirea lui vazand ca vizirul nu era altul decat servitorul lui de odinioara. Si pentru ca voia sa fie recunoscator fostului sau stapan, marele vizir l-a intrebat pe bey cum vrea sa fie rasplatit. Iar dorinta lui Suleyman a fost sa devina stapanitorul sangeacului Ohrid, dorinta care i-a fost indeplinita pe data. Si se mai spune ca intr-o zi, pe cand era plecat la vanatoare, Suleyman s-a ratacit si a ajuns fara sa vrea intr-un sat mic, cu circa 15 case, care se numea Tirana. Placandu-i mult locul si impre­jurimile sale, el s-a hotarat sa ridice acolo o geamie. Nu mult timp dupa aceasta, lui Suleyman i s-a incredintat comanda unei unitati militare si a fost trimis la razboi in Asia. Aflandu-se in Persia, el a simtit ca zilele-i sunt numarate si a poruncit ca, dupa moarte, trupul lui imbalsamat sa fie trimis si ingropat in geamia din Tirana, care de atunci ii poarta numele.
La randul sau, Degrand vine cam cu aceeasi versiune atunci cand scrie ca: un om numit Suleyman, provenit dintr-o familie destul de cunoscuta, a avut o cetate la Mullet, spre raul Erzen, adica la o distanta apreciabila de locul unde se afla actuala capitala a Albaniei. Pe vremea aceea, in locul Tiranei de azi se aflau padurile si pasunile unui bey pe nume Selman. Suleyman a facut o pasiune pentru locul acela, dar Selman nu a acceptat sa i-l vanda. Dupa un timp, Suleyman a mers la Istanbul, unde a fost onorat de sultan cu titlul de pasa. Apoi a primit comanda unei ostiri, care a fost trimisa in Persia. Dupa ce s-a afirmat ca un bun comandant pe campul de lupta, Suleyman a decis sa se intoarca in Albania. Ajuns acolo, a considerat ca avea dreptul de a-l deposeda pe fostul lui dusman, pe Selman, de tinutul la care visase inca din tinerete. Asa ca a construit un conac pentru el si mai multe case pentru cei dornici sa se stabileasca in zona. Asa a luat nastere un oras, pe care, conform lui Degrand, Suleyman l-a numit Teheran, in amintirea unei batalii castigate de el in Persia.

Acestea fiind spuse, trebuie sa iesim din domeniu povestilor, caci datele istorice arata ca asezarea pe locul careia se afla astazi Tirana este mult mai veche decat povestesc Hahn si Degrand si ca legatura dintre Tirana si Teheran este fortata si nedemonstrata vreodata stiintific. Numele viitorului oras se pare ca a venit de la cetatea Tyrkanos. Aceasta cetate, nelocalizata exact, este amintita de istoricul bizantin Procopius din Cezareea, in sec. al VI-lea. Cercetatorul albanolog Milan Šufflay crede ca cetatea respectiva trebuie cautata in vecinatatea Tiranei. Ori, ar putea fi chiar cetatea descoperita in mijlocul orasului, ale carei ruine au fost scoase la lumina de curand. Un alt document care vorbeste precis despre Tirana este un raport numit “Relazione dell’Albania e sue città, fiumi, monti, piani, confini, etc. fatta l’anno 1580”, care contine doua fragmente unde apare numele Tirana si Tiranna: ”…le pianure della Tiranna (sic), che sono fra il castello di Passrella (Petrella) e città di Croya…” si mai apoi ”In schiroccho da Cruia ore tre cavallo vi è il borgo di Tirana, popolato la maggior parte da greci e catolici. Distante da Tirana ore 4 a cavallo per levante vi è la città nominata Petrella, popolata con metà da greci (ortodocsi, n.red.)…
Acest document este important pentru ca cuvintele Tiranna – Tirana sunt folosite pentru a defini o data orasul si alta data zona de camp din jur. In plus, raportul aduce informatii interesante legate de religia locuitorilor: in anul 1570, Tirana pare sa fi avut putini musulmani, fiind un amestec de ortodocsi si catolici. Actuala capitala a Albaniei este pomenita, de asemenea, si de umanistul albanez Marin Barleti. Precum se stie, Barleti a trait in a doua jumatate a sec. al XV-lea, iar opera si-a scris-o la Venetia si Roma, unde s-a stabilit in urma caderii Shkodrei in mainile turcilor. Cartea sa despre asediul Shkodrei – “De obsidione Scodrae” – a fost tiparita in 1504 la Venetia, iar lucrarea ulterioara asupra lui Skanderbeg a aparut in perioada 1508-1510. In aceasta opera, Barleti pomeneste de Tirana, ca fiind locul in care s-a purtat o batalie intre turci si albanezi. Conform lui Barleti, ar fi existat doua orase Tirana: Tirana major si Tirana minor, aceasta din urma situata in apropiere de Kruja.
Conform istoricului Dorian Koçi, Tirana apare pentru prima data pe o harta in anul 1689, gratie cunoscutului cartograf italian Giacomo Cantelli.

Mira Skënderi

 
  Alte titluri din categoria "Istorie"


Pandeli Evangjeli, un mare politician si patriot albanez. A fost omul care si-a abandonat o situatie materiala stralucita in Romania pentru a-si servi patria



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 185
 

  Editorial


  Actualitate

  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Spiritualitate

  Caleidoscop

Arhiva revistei Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2017
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising