Home : Arhiva revistei Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE PRIETENUL ALBANEZULUI GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Arbaresii din Italia. Piana degli Albanesi
Mira Skenderi
 
Caleidoscop, NR. 3 - Iunie 2017
 



Secolul al XV-lea a adus o imensa tragedie in istoria Peninsului Balcanice: caderea ultimelor puncte de rezistenta balcanica in fata cuceritorilor otomani. Pentru Albania, tragedia a fost dubla. Dupa moartea eroului national Gjergj Kastrioti Skanderbeg, ultimele principate independente au fost nevoite sa-si incline steagul in fata invingatorilor.

In plus, marile familii nobiliare din sudul tarii au luat calea pribegiei, Italia – de care nu le despartea decat stramtoarea Otranto – devenind tinta lor de predilectie. Iar aici, Calabria si Sicilia. Trauma despartirii de pamantul natal a fost atat de dureroasa, incat a fost consemnata intr-o serie intreaga de manifestari spirituale, traditia orala fiind cea care, ca de fiecare data, a inregistrat cel mai dramatic acest adevarat seism national. Vestita este, in acest context, balada “Moj e bukura More”, considerata cel mai vechi si dureros produs spiritual provenit din secolul amintit. Sudul Italiei a devenit, astfel, a doua casa a populatiei albaneze izgonita din tinuturile de bastina de navalitorii otomani. Albanezii si-au putut conserva aici obiceiurile si credintele strabune, folclorul si intregul inventar spiritual cu care au debarcat pe tarmul italian in urma cu cinci secole si mai bine.
In acest numar al revistei noastre ne vom ocupa de una dintre cele mai importante localitati italiene in care majoritatea populatiei este de origine albaneza: Piana degli Albanesi. Acest municipiu face parte din provincia Palermo si este situat la 725 m deasupra nivelului marii, pe tarmul lacului cu acelasi nume. Cercetarile actuale arata ca orasul a fost fondat in a doua jumatate a secolului al XV-lea, atunci cand, in urma invaziei otomane din Peninsula Balcanica, grupuri de fugari albanezi (asa-numitii arbaresi) s au refugiat in sudul Italiei. Aceste comunitati si-au pas­trat, chiar dupa cinci secole, identitatea etnica – limba fiind elementul cel mai important in toata acesta ecuatie. Patrimoniul artistic al municipiului este format in principal din biserici baroce, in care sunt conservate opere artistice pretioase, cum ar fi “Frescele miresei” din biserica Sf. Dimitrie si icoanele Bisericii Sf. Nicolae, unele dintre acestea datand din secolul al XVII-lea. Patrimoniul icono­grafic al Eparhiei Piana este una dintre comorile de arta si spiritualitate bizantina care imbogatesc zestrea istorica a Siciliei inca din secolul amintit. In biserica Sf. Nicolae sunt icoanele atribuite lui loannichios, unul dintre vestitii mesteri ai epocii medievale: Sf. Nicolae pe tron, seria Parintilor Bisericii, Hristos Marele Basileu si rege al regilor sunt cele mai cunoscute opere ale acestuia. Zestrea spritualitatii arbarese este completata cu pretioasele costume feminine traditionale, brodate in intregime in aur si impodobite cu bijuterii tipice evului mediu italian, fiind cele mai semnificative expresii ale artei artizanilor locali. In acelasi timp, ele reprezinta un neasemuit punct de atractie turistica. Pentru particularitatile sale culturale si istorice, dar si pentru cadrul natural deosebit, Piana degli Albanesi constituie o adevarata si unica perla inclusa in universul italian. In ceea ce priveste cadrul natural, este de ramarcat frumusetea lacului Piana si a zonei Monte Pizzuta, obiective incluse in Rezervatia natu­rala Serre della Pizzuta, cu o flora si o fauna intere­sante. Activitatile turistice includ drumetii, ciclism, turism ecvestru, zbor cu parapanta, precum si sporturi nautice.

Aceste caracteristici au sugerat includerea Piana in traseele montane numite “Trasee Italia”, care au ca scop sa stabileasca o legatura intre nordul si sudul Italiei. Prin urmare, traseele turistice cuprind zonele muntoase special amenajate in Rezervatia naturala Serre Oriente de Pizzuta, un sistem extins de munti incepand cu inaltimea Maja e Pelavet (1.279 m) si pana la Portella del Pozzillo. Memorialul Portella della Ginestra este un aranjament natural monumental original al locului, situat la doar trei kilometri de la Piana degli Albanesi in directia sud. Aici, in anul 1947, forte reprezentand miscarea de dreapta italiana au deschis focul si au ucis 11 participanti la mitingul organizat cu ocazia zilei de 1 Mai. Aranjamentul monumental Portella della Ginestra este o opera de arta obtinuta prin amena­jarea artistica a teritoriului (arta pamantului, a teritoriului), care exista in multe alte zone din lume. Memorialul a fost proiectat si construit intre 1979 si 1980 de Ettore de Conciliis, pictor si sculptor, in colaborare cu pictorul si arhitectul Giorgio Rocco Falciano Stockel. Ca idee artistica, el a fost imple­mentat in natura si peisaj, pentru a evita inchiderea memoriei si sacrificarea ei intr-un bloc de arhitectura sau intr-un grup inchis de figuri. In privinta gastronomiei, specific acestei zone sunt cateva produse care se obtin numai aici: faimoasa paine pianese (din faina de grau, coapta in forme traditionale rotunde in cuptoare antice), uleiul de masline, produsele lactate (branza de vaci, bran­zeturi de capra), precum si produsele din carnea obtinuta in fermele locale. Dar, cel mai popular produs de aici este, fara indoiala, vestitul cannoli ricotta.

In privinta artei cuvantului, cel mai cunoscut scriitor arbares este, fara indoiala, Jeronim de Rada (1814-1903), scriitor si eseist, unul dintre ideologii Renasterii Nationale albaneze. Opera lui face parte din tezaurul cultural clasic al Albaniei. Cele mai cunoscute lucrari ale sale sunt poemele “Cantecele lui Milosao” (1836) “Skanderbeg cel fara de noroc” (1896). Ca o curiozitate, J. de Rada a purtat o intensa corespondenta cu Elena Ghica, ea insasi provenind dintr-o familie de sorginte sud-dunareana, scriitoare si activista neobosita pentru dreptul natiunilor balcanice la independenta. Este interesant ca aceasta comunitate, cea arbaresa, vietuind intr-un areal destul de restrans, a reusit sa-si pastreze aproape integral traditiile albaneze, numeroase sarbatori si evenimente locale amintind de obiceiurile si credintele aduse din patria parasita in urma cu cinci secole.

Mira Skënderi

 
  Alte titluri din categoria "Caleidoscop"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 3
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Ethnos

  Spiritualitate

  Interviu

  Caleidoscop

Arhiva revistei Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2017
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising