Home : Arhiva revistei Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE PRIETENUL ALBANEZULUI GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Iosif Kruti si Ilia Bombaj, premii de excelenta la Gala ICR, Bucuresti
Maria Oprea
 
Actualitate, NR. 185 - Martie 2017
 



Pentru a doua oara consecutiv, ICR a omagiat, in ianuarie 2017, romanii din comunitatile istorice care contribuie la pastrarea identitatii nationale, prin promovarea limbii si culturii romane in tarile de resedinta. Printre laureatii din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, s-au aflat si Iosif Kruti, profesor, coordonator al Scolii romanesti de la Divjaka, si Ilia Bombaj, lider al romanilor/aromanilor din Selenica, Albania.


In cadrul unei ceremonii desfasurate la Teatrul National din Bucuresti, la inceputul acestui an, Institutul Cultural Roman, prin Directia Romani din Afara Granitelor, si cu sprijinul Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi”, a oferit Premii de excelenta unor personalitati din diaspora, care, prin activitatea, cartile si eforturile lor in pastrarea traditiilor stra­mosesti, au reusit sa coaguleze comunitatile de romani si sa-si negocieze drepturile de minoritari in tarile in care traiesc. Nu au reusit deplin, desigur, daca privim spre minoritatile din Romania, carora tara noastra le asigura constitutional, pe langa libertatea de a invata si a-si sustine slujbele religioase in limba materna, de a avea scoli, ziare, posturi de radio si televiziune etc., un buget anual considerabil si un deputat reprezentativ in Parlamentul Romaniei. In niciuna din tarile din afara granitelor, romanii nu se bucura de aceste drepturi, chiar daca prin tratatele bilate­rale incheiate s-a stipulat si respectarea principiilor Con­ven­tiei-cadru a Consiliului Europei referitoare la protectia identitatii lor. Situatia romanilor din acest spatiu cosmopolit si nationalist, cum este cel din afara tarii, este ingrijoratoare, riscul de asimilare si de pier­dere a identitatii, dar mai ales a limbii materne, este semnificativ. Un exemplu relevant in acest caz este faptul ca la Gala Premiilor de excelenta a ICR nu s-a aflat niciun etnic roman din Grecia. Aici, romanii/aromanii nu sunt recu­noscuti ca minoritate (si nici albanezii, de altfel), deoarece se aplica principiul “traiesti in Grecia, esti grec!”, ei fiind recunoscuti ca “greci latinizati”. In Ucraina, lucrurile sunt asema­natoare, unde continua sa fie doua limbi, romana si moldoveneasca. O aberatie de altfel, pentru ca limba moldoveneasca nu mai exista de vreme ce si Republica Moldova a consfintit in 2013, prin Constitutie, ca limba statului este limba romana. Mai mult, in Serbia s-a elaborat un asa-zis alfabet al limbii vlahe, caci in aceasta tara sunt, se spune, doua comunitati, romani si vlahi. Situatia fratilor nostri este aceeasi peste tot. Se vorbeste despre o a doua Romanie in jurul granitelor Romaniei, si anume de peste 8 milioane de etnici minoritari, pe care doar infiintarea unor scoli in aceste regiuni ii poate salva de la disparitie. Statul roman investeste in sprijinirea comunitatilor noastre, dar, fara cooperarea tarii gazda, efortul este inutil.

Scoala din Divjaka si comunitatile de aromani

Profesorul Iosif Kruti de la Scoala din Divjaka si Ilia Bombaj, lider al aromanilor din Selenica, s-au aflat printre intelectualii de marca, scriitori, preoti, jurnalisti romani din Balcani - varfuri ale comunitatilor istorice – care au fost omagiati la Gala ICR din Bucuresti. Iosif Kruti face parte din Asociatia Culturala „Aromanii din Albania”, infiintata in 1991, care are ca obiectiv pastrarea limbii, traditiilor, istoriei, culturii si religiei populatiei aromane, inclusiv derularea de programe vizand scolile si gradinitele, intr-un stat ce-i recunoaste pe aromani doar ca minoritate lingvistica. Statisticile arata ca, in regiunea Divjaka-Fier-Selenica, traiesc 80.000 de romani/aromani, iar in intreaga Albanie numarul acestora ar fi de 300.000, dupa cum precizeaza liderii asociatiilor culturale. De aceea, in Scoala de la Divjaka, infiintata in 2003, cu sprijinul Asociatiei si al unor oameni de afaceri aromani, invata in dialect si in limba romana 27-30 de elevi, aceasta fiind singura institutie de invatamant in limba materna din Albania. Candva, pana la al Doilea Razboi Mondial, statul roman subventiona peste 100 de scoli din Grecia si Albania, abandonate insa odata cu instaurarea regimului comunist. In prezent, nu mai exista nimic in afara de Divjaka, scoala sustinuta in conformitate cu standardele europene si pe baza principiului reciprocitatii.
Conform UNESCO, doua dintre dialectele limbii romane, meglenoromana (mai sunt 5.500 de vorbitori) si istroromana (aprox. 1500 de istroromani care traiesc in Croatia), sunt pe cale de disparitie. Peste cativa ani, ele vor fi consemnate doar in studiile de lingvistica si de istorie a limbii, de aceea romanii din afara granitelor isi revendica constant dreptul si sansa de a-si pastra limba materna cel putin la nivelul celor asigurate de statul roman minoritatilor etnice de pe teritoriul ei. Peste 40 de romani din diaspora au fost omagiati la Gala ICR, iar meritele lor in promovarea valorilor romanismului acopera spatiul echivalent al unor carti intregi.
Mai subliniem doar atat: un premiu special a primit Elena Nandris, primarul localitatii Mahala, din regiunea Cernauti, stranepoata Anitei Nandris, autoarea volumului “20 de ani in Siberia”, aparuta la Editura Humanitas. “Cine stie ce inseamna durere, durere de limba, durere de grai, durere de pamantul tau, durere de tara, tara ta natala! De locul unde te-ai nascut! Aestea nu-s vorbe goale! Asta e prin ceea ce trecem noi. Ca voi aveti. Pretuiti! Pentru ca noi, ca sa putem vorbi, sa ne-ntelegeti ce spunem, luptam!”, a spus Elena Nandris. Cat despre pastrarea limbii albaneze printre etnicii albanezi din Romania, despre scoala si cursuri in limba materna, aici este o alta poveste, care tine doar de managementul fondurilor si de bunavointa liderilor. Cu alte cuvinte, statul roman a alocat fonduri si pentru invatamant in limba albaneza – albanezii sunt singura minoritate care nu are cursuri in limba materna –, dar preocu­parea conducerii comunitatii pentru acest deziderat, timp de peste doua decenii, a fost nula.

 
  Alte titluri din categoria "Actualitate"


Schimbari importante in conducerea ALAR. Organizatia are un nou deputat si un nou consiliu director

Un nou proiect de lege pentru minoritatile nationale, in Albania

Pacea poate veni de la un zambet. Portret al Maicii Tereza la Muzeul National din Kosovo. Un nou record al artistului albanez Saimir Strati



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 185
 

  Editorial


  Actualitate

  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Spiritualitate

  Caleidoscop

Arhiva revistei Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2017
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising