Home : Arhiva revistei Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE PRIETENUL ALBANEZULUI GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Anul 2017 - un an cu insemnatate deosebita in viata Bisericii Ortodoxe Romane
pr. Gruia Mihail Zamfirescu
 
Spiritualitate, NR. 6 - Septembrie 2017
 



Anul pe care abia l-am inceput a fost declarat in Patriarhia Romana, de catre Sfantul Sinod, ca anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor si pictorilor bisericesti si, totodata, ca anul comemorativ Justinian Patriarhului si al aparatorilor Ortodoxiei in timpul comunismului.

Sfintele icoane sunt o prezenta vie in Ortodoxie, concentreaza multa Teologie, sunt pictate dupa norme canonice si ermineutice amanuntite si indeplinesc un rol deosebit in viata Bisericii noastre, in spatiul cultic, in casele particulare, in scoli, in spitale etc.
Iconarii si pictorii bisericesti isi pot exprima talentul doar in limita acestor norme, sus-mentionate. Munca iconarului si a pictorului bisericesc este o truda duhovniceasca, de post si rugaciune. Artistul se smereste prin reluarea temelor, a cadrelor si a culorilor si prin lipsa semnaturii pe opera creata. Diferentierea o face totusi forta expresiei, lumina, amanuntul, finetea executarii s.a.
Intreaga aceasta munca si rolul deosebit al icoanelor in viata Bisericii sunt astfel omagiate anul acesta, cand se implinesc 1230 de ani de la intrunirea celui de al VII-lea Sinod Ecumenic. Atunci, in anul 787, la Niceea, langa cetatea imperiala a Constantinopolei, prin glasul sfintilor parinti adunati in sinod s-a restabilit cultul sfintelor icoane si a fost condamnat iconoclasmul (miscare bizantina incepu­ta in anul 726, indreptata impotriva cinstirii sfintelor icoane).
De aceea, au fost alese ca figuri emblematice de pictori-iconari sau aparatori ai Teologiei icoanei Sfantul Apostol si Evanghelist Luca, Sfantul Ioan Damaschin si Sfantul Teodor Studitul.

Totodata, asa cum am aratat, anul 2017 este si anul comemorativ Justinian Patriarhului si al aparatorilor Ortodoxiei in timpul comunismului, de la a carei trecere la Domnul se implinesc anul acesta 40 de ani.
Vrednicul de pomenire patriarh Justinian Marina s-a nascut in jud. Valcea, in anul 1901, si a devenit al treilea patriarh al Romaniei in anul 1948. Harnicia sa fusese dovedita atat in conducerea seminarului si apoi a tipografiei din Ramnicu-Valcea, cat mai ales in timpul ocuparii scaunului chiriarhal de la Iasi. Desi nu a stat in aceasta functie decat cateva luni, scurtul timp i-a fost suficient pentru a reorganiza sectoarele de activitate ale Eparhiei, a reface cladirile administrative, devastate de razboi, si de a organiza lungile procesiuni cu Moastele Sfintei Parascheva, aducatoare de ploi binecuvantate in judetele moldave parjolite de seceta.
Dupa cei 29 de ani de patriarhat (1948-1977) desi conditiile au fost vitrege, conducerea statului actionand impotriva Bisericilor, astazi putem admira roadele muncii sale: alcatuirea si adoptarea legiuirilor bisericesti in toate domeniile de activitate, canonizari de Sfinti Romani – pentru prima oara in Biserica noastra, reeditarea ,,Bibliei sinodale” – in 1968 si 1975, construirea de noi lacasuri de cult (302 biserici), restaurarea altora (2345, dintre care 999 monumente istorice) etc. Protestul sau din 1959, la aparitia Decretului nr. 410 prin care monahismul romanesc era redus doar la putine manastiri, populate cu vietuitori batrani si bolnavi, i-a adus sase luni de domiciliu obligatoriu la Schitul Dragoslavele de langa Campulung-Muscel, resedinta de vara patriarhala...

Asa cum am aratat mai sus, anul acesta sunt comemorati si toti cei care, prin orice mijloc, au aparat valorile Ortodoxiei in timpul comunismului. Perioada neagra din anii 1945-1989, prin opresiunea exercitata asupra a tot ceea ce insemna credinta, neam si identitate nationala, a dus la aparitia opozitiei fatise, sau tacite, in toate domeniile. Valorile stramosesti ortodoxe au fost aparate, asa cum este si firesc, intai in spatiul familiei, unde copiii erau crescuti de mici in trairea credintei. Apoi, in spatiul institutional, unde, fara a se accentua latura spirituala, valorile erau aparate si pastrate (e.g. biserici si manastiri restaurate nu atat ca sfinte lacasuri, cat ca ansambluri arhitecturale, monu­mente de istorie sau de arhitectura; sau picturi, carti bisericesti, sfinte vase etc., restaurate si pastrate nu atat ca obiecte de cult, cat ca obiecte de arta cu valoare istorica etc.). Pe langa acestea, sunt cunoscute protestele intelectualilor vremii, in special istorici si critici de arta, fata de demolarile sfintelor lacasuri in anii ’70-’80 si eforturile de salvare a unor biserici, prin ingenioasa metoda a translarii lor, in anii ’80.
Nu in ultimul rand sunt comemorati anul acesta marturisitorii din inchisorile comuniste. Preotii si calugarii ortodocsi (peste 2000 de nume cunoscute) au fost in atentia speciala a aparatului opresiv. Alaturi de alti intelectuali, studenti, elevi, tarani, muncitori etc., impreuna cu care au format un grup al celor socotiti ca inamici ai noii ordini instaurate in anii 1945-1948, au urmat calea inchisorilor si a deportarilor. De foarte multe ori, nu vreo convingere politica sau vreun statut social au fost cele care au dus la intemnitarea acestora, ci marturisirea credintei stramosesti. In conditii de tortura inimaginabila, infometare, batai, frig, munca fortata, izolare, anchete prelungite etc., sau a diavolescului experiment al reeducarii, singura credinta a fost cea care le-a dat marturisitorilor putere sa reziste sau sa moara in liniste sufleteasca... Din aceasta ultima categorie, 207 sunt preoti si calugari ortodocsi (in alte surse numarul acestora este mult mai mare).
Cine nu a auzit astazi de nume ca Arsenie - Anghel Papacioc, Mihail - Mina Dobzeu, Daniil - Sandu Tudor, Bartolomeu - Valeriu Anania, Grigore - Gherasim Iscu, Dumitru Staniloae, Ilarion Felea, Constantin Voicescu etc., acestea fiind doar unele dintre cele mai cunoscute ale clericilor trecuti prin regimul inchisorilor. De asemenea, o lunga lista a calugaritelor, ca maica Tatiana Radulet, stareta manastirii Tismana, si a mirenilor, ca Valeriu Gafencu, Radu Demetrescu-Gyr, Vasile Voiculescu, Aspazia Otel etc., o intregeste pe cea a clericilor...
Sunt multi, iar noi ii cunoastem doar in parte. Numele tuturor celor prigoniti sunt scrise in Ceruri, iar pe marturisitori noi ii cunoastem sub numele generic de Sfintii inchisorilor.
Iata ca, in a doua parte a veacului al XX-lea, pe cand in multe parti ,,civilizate” de pe glob era de bonton sa afisezi cel putin indiferenta fata de valorile crestine sau, mai rau, sa te declari ateu convins, Romania a dat Ortodoxiei mii de marturisitori. Pe langa acestia, aparatorii taciti au facut posibila pastrarea Bisericii active, tara noastra fiind singura in care majoritatea covarsitoare a copiilor a fost botezata, iar a lacasurilor de cult a functionat. Mai mult, s-au putut construi biserici, iar atunci cand unele sfinte lacasuri au cazut prada furiei demolatoare a proletcultismului, mania poporului s-a indreptat impotriva conducerii partidului. Dupa caderea dictaturii comuniste, Romanii se declarau 86,81 % crestin ortodocsi, iar din totalul populatiei, doar 0,05 % se declarau atei si 0,11 % fara religie, restul apartinand celorlalte culte religioase. Statistica spune mult despre pastrarea si trairea valorilor Ortodoxiei in poporul nostru, in conditiile prigoanei ateist-comuniste.

Astfel, anul 2017 devine un timp al omagierii, in care ne facem datoria sfanta a pretuirii trudnicilor artei bisericesti a picturii, si al comemorarii, in care evocam exemplele vii de marturisitori crestini, din imediata noastra istorie.

pr. Gruia-Mihail ZAMFIRESCU
bis. Izvorul Tamaduirii – Mavrogheni
Bucuresti

 
  Alte titluri din categoria "Spiritualitate"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 6
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Ethnos

  Spiritualitate

  Caleidoscop

Arhiva revistei Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2017
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising