Home : Arhiva revistei Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE PRIETENUL ALBANEZULUI GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Un producator american indragostit de muzica populara albaneza
Maria Oprea
 
Ethnos, NR. 184 - Ianuarie - Februarie 2017
 



Joe Boyd, cunoscut producator american care traieste la Londra, a marturisit, nu cu mult timp in urma, ca este un admirator al muzicii populare albaneze, al celei polifonice in primul rand. El a participat la Festivalul folcloric de la Gjirokastër, prilej cu care a cunoscut cele mai impresionante manifestari ale traditiilor albaneze si a facut aprecieri asupra originalitatii lor. Intr-un interviu acordat postului de televiziune BBC, a povestit cum a intrat in contact cu muzica polifonica, in anul 1988, perioada in care puterea comunista din Albania a supus aceasta tara balcanica unui regim de izolare nemaiintalnit in Europa. Iata cum a comentat Boyd contactul sau cu Albania si folclorul albanez.

Am fost uluit de muzica albaneza, in general, iar Albania, pentru mine, a fost intotdeauna o tara misterioasa si izolata. M-am informat in sus si-n jos, pana ce, in 1988, cineva mi-a adus o caseta video (si aici vorbim despre perioada in care Albania era inca sub regimul comunist). Pe filmul acela se aflau imagini de la Festivalul din Gjirokastër. Omul facuse rost de caseta aceea de la niste prieteni care lucrau in televiziune. Am introdus-o in videocasetofon si am vazut castelul lui Ali Pasa si steagul rosu-negru care flutura peste niste munti acoperiti cu zapada, in timp ce grupuri polifonice, alcatuite din cantareti cu qeleshe pe cap, cantau cantece populare, cu adevarat fermecatoare. In acel moment mi-am zis ca trebuie sa merg o data sa vad festivalul.
Gjirokastër este spectaculos, faimos pentru ca aici s-a nascut marele scriitor albanez Ismail Kadare, si este recunoscut ca Orasul de piatra. E asezat in vecinatatea muntilor, iar festivalul se desfasoara chiar acolo, pe munte. Toate peisajele vazute pe caseta, in 1988, mi s-au infatisat acum in toata splendoarea lor vizitand Gjirokastër. Strazile traditionale cu caldaram sunt, intr-adevar, deosebite, cu cafenelele imbietoare de o parte si de alta a lor. In fiecare seara, mii de oameni se indreptau spre castelul lui Ali Pasa, iar cand am ascultat muzica polifonica de care rasunau muntii din jur, inconjurat de multimea de oameni, mi-am spus ca aceea este una dintre experientele pe care nu le voi putea uita niciodata. Muzica albaneza are influente orientale, dar nu seamana cu cea turca. Limba albaneza, impreuna cu cea basca si cea georgiana, constituie grupul celor mai vechi limbi din Europa. Albania este o tara cu o cultura straveche, cu monumente ale antichitatii, dar izolata din cauza pozitiei geografice si a regimului politic. Lasand la o parte faptul ca muzica ei este influentata oarecum de muzica slava si cea greaca, ea este unica in sinea ei, cu texte si note minunate, cu diferente mari intre cea din sud si cea din nord. Eu, personal, sunt un admirator al cantecelor polifonice din sud.
Vizita mea la Gjirokastër a avut loc in urma cu un an. Am ramas uimit de cele vazute si auzite, asa ca, atunci cand le-am povestit prietenilor, acestia au facut glume pe seama mea. I-am invitat atunci sa vina si sa auda cu urechile lor, iar ei au fost foarte multumiti de muzica si de ambianta naturala si mi-au spus sa aduc un grup de muzicanti albanezi la Londra pentru a canta folclor din tara lor. Le-am urmat sfatul si, ajutat de sotie, am procedat intocmai. Impreuna cu un grup de amici care sunt experti in muzica albaneza am alcatuit un grup de muzicanti si cantareti de saze (muzica lautareasca, M.O.) din sudul Albaniei. Apoi ne-am gandit ca trebuie sa le promovam concertul, asa ca am lansat campania cu denumirea „Ziua sazelor”, reusind sa strangem banii necesari pentru a inregistra un album.
In afara de muzica, ceea ce m-a uimit indeosebi sunt textele acestor piese muzicale. De pilda, intr-unul dintre ele, iubirea dintre doi tineri este tratata intr-un fel anume, vocile se impletesc foarte original cu sunetul instrumentelor. Astfel, in vreme ce fata iese din casa, baiatul spune cat de mult o admira, cat de indragostit este de ea, desi fata nu-i da nicio speranta. Este un cantec foarte frumos. Ceea ce-l face unic este modul cum se reunesc vocile cu acompaniamentul. Aceasta este polifonia din sud, unde sunt cateva linii melodice diferite, care-i dau muzicii albaneze o sensibilitate absolut deosebita. Cred ca, in lume, muzica autentica nu ocupa un spatiu foarte mare, iar oamenii sunt permanent in cautarea a ceva nou, ceva inedit. Mai cred ca a sosit si vremea Albaniei, caci ceea ce creeaza oamenii acestia este un lucru minunat. Muzica balcanica este foarte cunoscuta si a pus stapanire pe piata muzicala. Consider ca Albania trebuie sa iasa mai puternic in lume cu muzica ei.
Totusi, a patruns si in muzica albaneza curentul turbo-folk, amestecul muzicii populare cu elemente ale celei electronice. Aceasta este cea mai mare problema a muzicii din Balcani si ea exista si in Albania. Ca sa fiu sincer, daca cei care produc muzica veritabila a folclorului albanez ar vrea sa organizeze un concert la Tirana, nu cred ca vor avea multi spectatori, caci muzica polifonica este consi­derata acum o muzica demodata, lucru care s-a petrecut si in alte culturi. Iata de ce trebuie un ochi proaspat din afara pentru a intelege valorile acestei muzici. Avem exemplul Cubei, despre care strainii spun ca este fantastica, in vreme ce localnicii nu o apreciaza. Mai apoi, cand li se spune asta, recunosc si ei ca isi subapreciaza folclorul. (Sursa: ORANEWS)

Maria Oprea

 
  Alte titluri din categoria "Ethnos"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 184
 

  Editorial


  Actualitate

  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Ethnos

  Spiritualitate

  Caleidoscop

Arhiva revistei Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2017
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising