Home : Arhiva revistei Prietenul Albanezului : Contact
HOME CINE SUNTEM COMUNITATE PRIETENUL ALBANEZULUI GRUPUL SERENADA EDITURA PRIVIREA JURIDIC CONTACT
 
 
Albania turistica: Situl istoric Butrint
Maria Oprea
 
Caleidoscop, NR. 6 - Septembrie 2017
 



Conform statisticilor oficiale, odata cu dezvoltarea fara precedent in ultimii zece ani a infrastructurii si a industriei hoteliere, turismul albanez a cunoscut un reviriment exceptional. Adevarul este ca aceasta tara, izolata de puterea comunista decenii la rand, are ce oferi vizitatorilor: o natura mirifica, cu munti inalti si o mare limpede ca clestarul, hoteluri primitoare, un popor ospitalier si prietenos si, nu in ultimul rand, parcuri naturale si vestigii istorice care abia asteapta sa fie explorate.
Un astfel de sit istoric este anticul Butrint. Situat pe coasta fertila a Epirului, la cativa kilometri de Saranda (Albania), Butrint (nume antic Buthrotum) a fost o asezare importanta in epoca elenistica si romana datorita pozitiei sale strategice pe ruta dinspre Italia spre Grecia continentala. De asemenea, in comunicatiile pe Marea Ionica, Butrint a detinut o pozitie importanta prin conditiile optime de ancorare a vaselor maritime oferite de golful si lacul cu acelasi nume, precum si apropierea insulei Corfu. Urme ale colonizarii elene s-au descoperit inca din epoca bronzului. Conform cercetatorilor, orasul a fost cu siguranta in contact cu civilizatia greaca incepand cu secolul VII i.Hr., lucru atestat de prezenta ceramicii provenite din Corint si Attica. Vestigiile arheologice descoperite aici sugereaza ca un sanctuar arhaic, un templu, a existat in acest loc incepand cu secolul V i.Hr., templu dedicat lui Zeus Soter. Zidurile cetatii, in forma poligonala, dateaza inca din aceasta perioada. Dupa toate probabilitatile, Butrint a fost la un moment dat colonie a Corcyrei, la doar cativa kilometri pe mare departare de aceasta. Se crede ca din secolul IV i.Hr., a fost controlat de chaonieni (straveche populatie de origine ilira), care au dominat regiunea Epir si au avut capitala la Phoenice. Romanii au dat Butrint-ului o importanta deosebita. Astfel, poetul Vergiliu descrie in Eneida cum, dupa distrugerea cetatii Troia de catre greci, eroul troian Eneas a ajuns, impreuna cu multi alti troieni fugari, pe tarmul Marii Ionice, unde au intemeiat o asezare identica Troiei natale, orasul antic Butrint. Zidurile vechii cetati sunt construite din mari blocuri de piatra, iar portile sunt impodobite cu ornamente florale si zoomorfe. Un mare sanctuar al lui Asclepios a fost construit pe versantul sudic al acropolei, probabil in apropierea unui izvor sacru. In secolul II i.Hr., asezarea a cunoscut o dezvoltare urbanistica deosebita, acum realizandu-se un teatru si o agora.

Butrint a intrat sub controlul Imperiului Roman in anul 167 i.Hr., desi si-a pastrat intotdeauna un grad ridicat de autonomie. Romanii i-au dat o importanta deosebita, deoarece, conform traditiei, fugarii troieni care au intemeiat Roma ar fi facut, inainte de a ajunge pe tarmul Italiei de azi, o “halta” la Butrint. Iulius Caesar l-a vizitat in 44 i.Hr., iar din anul 48 i.Hr, localitatea a devenit formal colonie romana. In perioada romana, a fost un punct strategic important in controlul rutelor marine spre Grecia continentala, si, de asemenea, un nod comercial de mare interes in ceea ce priveste importul si exportul produselor agricole. In plus, aici au existat numeroase proprietati ale aristocratiei imperiale, locuri in care bogatasii Romei veneau pentru a se distra si relaxa. Orasul s-a dezvoltat mai ales in epoca imparatului Octavianus Augustus, imperiul investind aici masiv mai ales dupa anul 31 i.Hr., an care a consfintit victoria imparatului asupra lui Marc Antoniu si Cleopatrei. Oficial, Butrint-ul a adoptat limba latina, a avut un senat propriu si a primit dreptul de a bate moneda. Au fost inaugurate diverse proiecte de constructii, inclusiv o baie comuna cu incalzire, un pod rutier, un nymphaeum (fantana publica decorativa), un apeduct, trei altare - unul dedicat Minervei Augusta -, a fost largita agora etc. In secolul I d.Hr. au fost extinse suburbiile orasului, iar sistemul rutier s-a dezvoltat urmand modelul de urbanism roman. In secolul urmator, teatrul a fost extins, iar forumul a fost si el impodobit cu altare si statui. De asemenea, in jurul orasului au fost construite mari vile private, inconjurate de gradini impresionante, cu piscine si pardoseli de mozaic realizate dupa ultima moda din capitala imperiului. Marele cutremur din anul 365 a povocat mari daune urbei. Desi renascut din propria cenusa, orasul nu a mai cunoscut fastul si importanta de dinaintea seismului. Intrat sub administratia Bizantului crestin, constructiile au avut mai ales un caracter religios: in secolul V au fost edificate o mare bazilica si un baptisteriu. Apoi, treptat, linistea si uitarea au coborat peste el, orasul atat de viu si colorat altadata fiind parasit de populatie si cazand in ruina.
Cu multi ani in urma, Butrint-ul a fost declarat monument istoric de importanta nationala si se afla sub protectia UNESCO.

Maria Oprea

 
  Alte titluri din categoria "Caleidoscop"



 
 CUPRINSUL REVISTEI
 NR. 6
 

  Actualitate


  Istorie

  Cultura

  Literatura

  Ethnos

  Spiritualitate

  Caleidoscop

Arhiva revistei Prietenul Albanezului
| HOME | CINE SUNTEM | COMUNITATE | PRIETENUL ALBANEZULUI | GRUPUL SERENADA | EDITURA PRIVIREA | JURIDIC | CONTACT |

© 2006-2017
ASOCIATIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMANIA.
by Anadeea Advertising